Se dă: un puști precoce, cu un IQ supradezvoltat (168), care sare peste unele clase gimnaziale ca Făt-Frumos, doi ani într-un an, și, în 1958, ajunge student la Harvard la frageda vîrstă de 16 ani. Se cere: să se afle cum, douăzeci de ani mai tîrziu, geniul ăsta cu perspective strălucite devine unul dintre cei mai mari teroriști ai SUA.
Revenind la situația din ipoteză, juniorul firav și introvertit pare străin de mediul universitar în care nu se adaptează. După experimentele psihologice testate pe el de un profesor fără etică și niște eșecuri în relațiile personale, singuraticul care se simte trădat pe rînd, inclusiv de cei apropiați (mamă, frate, prieten), consideră că e ceva greșit cu lumea asta și, profund dezamăgit, se retrage să trăiască spartan, în pădure, la o cabană fără electricitate și apă curentă, rupt de societate. Dar societatea nu vrea să se rupă și vine după el: defrișările și exploatarea industrială din zona montană în care trăiește în comuniune cu natura îl enervează suficient de tare cît să înceapă să trimită în diverse direcții mesaje de protest. Explozive.
Acesta este Ted Kaczynski sau, cum i-a zis media americană, The Unabomber, individul care, timp de 17 ani, a expediat 16 colete-capcană celor trei morți și 23 de răniți destinatari, printre cei care au avut ghinionul să declanșeze bombele artizanale primite prin poștă semnate FC, Freedom Club, numărîndu-se profesori universitari, secretare, patroni de magazine IT. Vînătoarea criminalului se declanșează cu adevărat abia în momentul în care agentul FBI James Fitzgerald, un profiler superinsistent, face analiza lingvistică a textului trimis de FC spre publicare redacțiilor unor ziare importante: eseul Industrial Society and Its Future, filozofia sa asupra lumii moderne, manifestul unui rebel anarhist instigator la o revoluție antitehnologie împotriva unui sistem care înrobește omul și îl îndepărtează de natură, transformîndu-l într-un sclav controlat și manipulat. Dacă frustrările lui sînt pe undeva de înțeles și principiile teoriei sale pot fi dezbătute, logica se termină în momentul în care oameni nevinovați suferă sau mor doar pentru a transmite celorlalți un mesaj.
Cu Manhunt: Unabomber, Discovery Channel părăsește zona documentarelor cu prezentare seacă a faptelor ca să intre pe un teritoriu cumva neobișnuit pentru stilul casei, ficționalizarea unui eveniment real păstrînd datele principale. Deși ușor inexacte din punct de vedere istoric, cele opt episoade derulate înainte și înapoi între momentele 1995 (partea finală, revelatoare, a anchetei) și 1997 (interogatoriul de după capturare și procesul) se urmăresc cu interes, chiar dacă povestea e, în linii mari, cunoscută.
Manhunt: Unabomber, 2017-?, thriller psihologic inspirat din fapte reale, creat de Andrew Sodroski, Jim Clemente și Tony Gittelson, difuzat original de Discovery Channel, disponibil pe Netflix.
