Ludovic Orban s-a înrăit. Poate vă amintiți, acum câteva luni a împărțit bâte în partid, a dat bâte la civili, cum s-ar zice. Să căsăpească pesediști. Eh, mi-am zis, se joacă și Orban de-a Inglourious Basterds de Dâmbovița.
Însă am greșit, e mai mult de atât. Acum a avut ieșiri de-a dreptul misogine, pline de ură socială și totul băltind în mârlănie. Sunt absolut convins însă că Orban a vrut să fie perceput ca ferm, ca dur, ca radical, că ”nu ia ostatici” când vine vorba de războiul cu PSD, că nimeni nu e mai antipesedist ca el în țara asta.
E o imagine, lucrează omul la ea, e de apreciat. Atât se poate, ca să zic așa.
Tulburător mi se pare că un ditamai șeful de partid nu percepe și nu are deloc internalizat discursul discriminator sexual sau cel care promovează ura socială.
Nu are sens să analizăm ”scroafele în copaci” sau disprețul pentru ”coada vacii”. După cum nu e deloc ”funny” să le demonstrezi tinerilor liberali că sunt inculți și dezorientați. Sau ce să-i demonstrezi Vioricăi Dăncilă despre ”autiști”?
E atât de simplu: oamenii ăștia sunt inculți cu toții, nu înțeleg principiile și valorile pe care, altfel, le afirmă din gură ca pe niște poezii din care nu înțeleg nimic. Nu știu dacă e ceva mai amuzant în toată ura pe care o produc fără să îi perceapă articulațiile decât felul în care, câteodată, ajung să-și ceară scuze: ”Ne cerem scuze dacă cineva s-a simțit ofensat sau jignit”. Pare că adevărata problemă este că ceilalți se simt ofensați, că e o problemă cu ei, dar nu-ți mai bați capul să le explici: asta e, îți zici, mai bine îți ceri scuze.
Nu există tineri în politica românească de azi, e unul și același personaj, cu mici variațiuni. Discursul care discriminează este datorat, cel puțin în zona politică, deja exclusiv lipsei de cultură. Marea rușine a acestor oameni este că vorbesc ca niște papagali, imită ca niște maimuțe, dar refuză să învețe, să se documenteze, să înțeleagă.
1.726 de vizualizări
