Gîndindu-mă la ce păţesc marii noştri oameni de afaceri de la o vreme încoace, eu cred că diferenţa între insolvenţă şi faliment e similară diferenţei între un act ratat cu o tipă care întîi te adoarme şi-apoi îţi goleşte casa şi un nefericit penis captivus: în ambele situaţii omul nu ştie pe ce-a dat banii.
► Nu m-am culcat cu nici unul dintre cei care, pe bună dreptate, se numesc la noi „analişti politici“, fiindcă mi-e teamă că dacă mă culc cu unul de la Antena 3, tipul, auzind că lucrez la Cotroceni, mă poate zvînta în bătaie, iar dacă o fac cu unul de la B1 TV, a doua zi mă pot trezi cu grad de colonel şi eu nu suport popota.
► Că tot sîntem în Anul Caragiale: dacă Nenea Iancu ar fi trăit şi azi şi-ar fi moştenit din nou averea Mumuloaiei, ar fi rămas în ţară şi nu s-ar mai fi exilat la Berlin, pentru că, pînă să intre, cu toate actele necesare, în posesia averii, ar fi murit de mult.
► Se pare că, în urma unei înţelegeri între Şăfu’ şi preşedintele Gurbaguli Berdimuhamedov, Levantul va fi tradus în Turkmenistan.
(va urma)
Publicat în Cațavencii, nr. 43, 31 octombrie – 6 noiembrie 2012
