♦ Ăştia din mass-media de opoziţie parcă au înnebunit! De trei zile încoace nu vorbesc, nu „dezbat“ decît despre rochia înstelată a dnei Elena Udrea: cît a costat ea, dacă e cadou, dacă are tiv ş.a.m.d. Păi, cum să se îmbrace un ministru, un om politic responsabil? Ca nebunu’ de Mazăre? (Apropo: de ce nu s-a întrebat nimeni cît a costat costumul de toreador pe care i l-a făcut Botezatu şi dacă nu cumva costumul e mărturie că între cei doi există – vorba lui Bill Clinton – o „relaţie nepotrivită“?).
Un ministru trebuie să se îmbrace elegant şi scump, să fie un model, fiindcă altfel spre ce să tindă cetăţeanul simplu, alegătorul onest? Şi-mi aduc aminte că, pe vremea guvernării PSD, am cunoscut un taximetrist din Militari care mi-a spus foarte nervos: „Cum mă-sa să-l pună pe Văcăroiu ăsta prim-ministru, cînd eu îl băteam în fiecare duminică în faţa blocului la table?! Şi juca în maieu!“.
Da’ nici cu presa americană nu mi-e ruşine: de ce nu scrie San Francisco Chronicle cît costă, pe criza asta, taioarele lui Hillary Clinton sau că rochiţa cu pată a Monicăi Lewinsky a fost scoasă la licitaţie pentru un milion de dolari? Pentru ca rochiţele şi bluziţele ministreselor noastre să fie evaluate ca lumea, trebuie ca amîndouă să facă sex oral? Ruşine!
♦ Totuşi, pentru a nu mai da apă la moară Opoziţiei, s-a hotărît ca, indiferent ce se poartă pe deasupra, lenjeria intimă a liderilor PDL să fie austeră, ieftină, în consens cu criza: astfel, dna Anca Boagiu poartă chiloţi tanga „Covasna“, dl Lăzăroiu maieu „Braiconf“, iar Şăfu’ şi-a scos din rezervă pijamaua „Taşkent“ din păr de cămilă, primită cadou în Kazahstan, care nu face mai mult de 100 de ruble vechi.
(va urma)
