Sunt foarte multe lucruri pe care nu le cunoaștem despre Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru că, după depunerea acestuia la CE, totul a devenit extrem de opac, fiind dosite de marele public informații extrem de importante, precum reformele pe care și le-a asumat Cristian Ghinea în numele unei întregi clase politice și unei țări întregi, deseori fără să întrebe absolut pe nimeni. Dar, dacă nici MIPE și nici altcineva nu vrea să ne spună, în clar, care sunt angajamentele pe care și le-a luat domnul Ghinea, avem ocazia, iată, să aflăm câte ceva din negocierile acestuia cu Comisia Europeană cu ocazia depunerii programului de guvernare al proiectatului Guvern Cioloș, cel care ar trebui votat în Parlament miercuri dimineață.
În primul rând, deși Florin Cîțu
ne-a spus că gata, s-a semnat PNRR-ul când a venit doamna von der Leyen la București și că în câteva zile avem banii pe card, lucrurile nu stau chiar așa. În timpul vizitei sale la București, șefa CE, Ursula von der Leyen, nu a făcut decât să anunțe că CE susține PNRR-ul românesc, așa cum a ajuns el după îndelungatele negocieri. Mai sunt de făcut câțiva pași până când se va vira prima tranșă a prefinanțării, iar acest lucru se va întâmpla exact atunci când vor fi și semnate documentele, respectiv după ce PNRR-ul va fi aprobat definitiv și de către Consiliu.
În al doilea rând, aflăm din programul de guvernare, există câteva priorități extrem de urgente pe care trebuie să le îndeplinim pentru a putea spera să mai luăm ceva bani și anul viitor. Sau măcar să trimitem prima cerere de plată, la sfârșitul lunii iunie 2022.
Iată, așadar, ce s-a angajat Cristian Ghinea la Bruxelles că se va întâmpla până pe 15 noiembrie: „Adoptarea legislației naționale și a cadrului procedural pentru implementarea PNRR: Mecanisme de implementare, fluxuri financiare, control și HG norme de aplicare; Proceduri interne pentru Sistemul de Management și Control; Ghiduri de accesare. Crearea sistemului informatic al PNRR. Operaționalizarea structurii de coordonare a PNRR din cadrul MIPE – Direcția Generală PNRR – transferuri, mutări, precum și reluarea concursurilor întrerupte la începutul lunii septembrie. Desemnarea/crearea structurilor MIPE pentru implementarea componentelor aflate în responsabilitatea MIPE (instrumente financiare, turism, microelectronice, digitalizare IMM)“.
Cum ar putea, oare,
vreun guvern al României să elaboreze până pe 15 noiembrie (mai sunt cam 25 de zile, nu toate lucrătoare) toată legislația primară și secundară necesară pentru implementarea PNRR, așa cum s-a angajat domnul Ghinea? Cum ar putea să elaboreze fie și ghidurile de accesare a fondurilor din PNRR, când, de obicei, ghidurile pentru accesarea fondurilor europene sunt elaborate în doi-trei ani? Cum ar putea MIPE ca până pe 15 noiembrie să definitiveze măcar concursurile interne pentru noile direcții pe care vrea să le înființeze?
Dar să lăsăm puțin PNRR și,
rămânând în zona fondurilor europene, să vedem ce nu știam (pentru că ni s-a ascuns) despre stadiul în care se află demersurile pentru obținerea a încă 50 de miliarde de euro pentru exercițiul financiar 2021-2027.
În primul rând, în acest moment (octombrie 2021), încă nu sunt finalizate negocierile cu UE pentru programele operaționale. Astfel, nici măcar nu știm pe câți bani contăm cu adevărat, din moment ce de-abia pe 15 decembrie 2021 trebuie să transmitem la UE propunerile noastre pentru o parte dintre programele operaționale, iar pentru celelalte termenul este de-abia martie 2022 (termen: 15 decembrie pentru Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, Programul Operațional Educație și Ocupare, Programe Operaționale Regionale și Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Transport și 1 martie 2022 pentru Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Programul Operațional Tranziție Justă și Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare).
Mai aflăm, de-abia acum, din acest program de guvernare, că s-au agreat cu Comisia Europeană trei ITI (mecanisme de Investiții Teritoriale Integrate), dar încă nu s-a hotărât care vor fi acestea. Va fi o nouă bătaie între baroni și baroneți politici, căci ITI-urile presupun blocarea unor sume de bani din fondurile europene pentru o anumită regiune de dezvoltare. În exercițiul financiar 2014-2020, în România a existat un singur ITI, în Delta Dunării, iar baronii care speră că au de unde fura dacă pun mâna pe un ITI n-au decât să se documenteze, ca să nu-și facă speranțe deșarte.
În fine, programul de guvernare al USR are 65 de pagini și ne spune multe despre promisiunile exagerate făcute prin PNRR. Dacă e ca Guvernul să treacă de votul Parlamentului, miercuri, atunci vom mai apuca să discutăm despre acest program. Dacă nu, aia e, ghinion.
2.588 de vizualizări
