Drumul dintre Enisala și Sălcioara, două sate din județul Tulcea amplasate pe malul lacului Razelm, trece prin mijlocul poligonului militar Babadag. Aici se antrenează, de obicei, militarii români din Regimentul 307 de Infanterie Marină Babadag. De când a început războiul din Ucraina, la aplicațiile care au loc în poligon participă și partenerii noștri din NATO, în special francezii și americanii. În timpul exercițiilor, drumul județean 222 este blocat pe toată durata acestora, autovehiculele fiind lăsate să circule doar câte zece minute din 50 în 50 de minute.
De când exercițiile din poligonul Babadag au devenit internaționale, au crescut și standardele armatei române: până la începutul lunii august 2023, în poligon au fost instalate între 20 și 30 de toalete ecologice, închiriate de la una dintre cele mai cunoscute firme de profil din țară. Aparent, bravii militari care se pregătesc pentru un eventual război nu o pot face dacă sunt obligați să se pișe și să se cace în natură. Se știe, de altfel, că războiul modern e mai civilizat decât războaiele de până acum, iar standardele de igienă sunt mult mai ridicate. Probabil că un convoi de aprovizionare NATO are în componență mai puține piese de schimb și mai puțină muniție, dar nu-i lipsesc TIR-urile cu chimicale pentru veceurile ecologice și nici zecile de mii de suluri de hârtie igienică. Viteza de deplasare a forțelor terestre NATO este dată nu de viteza tancurilor și a transportoarelor blindate, ci de timpul necesar contractorilor privați ca să încarce, transporte, descarce și instaleze toaletele ecologice pe linia frontului. Strategii moderni au datoria să planifice cu minuțiozitate traseele și mișcările vidanjelor și mai trebuie să le asigure sprijin aerian adecvat, eventual și sprijinul artileriei. Probabil vidanja a devenit la fel de importantă ca drapelul de luptă al unității. Vă închipuiți ce dezastru ar fi pentru moralul trupelor ca inamicul să captureze sau să distrugă tocmai vidanja regimentului…
Închirierea unei toalete ecologice
costă aproximativ 10 euro pe zi. Dacă închirierea se face pe termen mai lung, prețurile se mai negociază. Să zicem că pentru cele câteva luni în care MApN le-a asigurat soldaților români și străini tot confortul în poligonul din Babadag nu s-au plătit mai mult de 6-7 euro pe zi. Un discount de 30-40% convinge orice conțopist cu grade. Așa că, probabil, pentru ca militarii români, francezi, americani și ce or mai fi fost participanții la exerciții să nu pângărească solul sfânt al patriei, armata n-a plătit mai mult de 6-700 de euro pe lună. Ce mai contează banii ăștia când generalii României au pe mână 2,5% din PIB în fiecare an?
2,5% din PIB-ul României
înseamnă un buget generos. Pentru 2022, de exemplu, 2,5% din PIB ar fi însemnat aproximativ șapte miliarde de euro. Din banii ăștia, o mare parte se duce, mai nou, pentru înzestrarea armatei. Înzestrarea armatei se face, din 2015 încoace, după următorul principiu: România plătește, în avans, armament comandat în general partenerilor strategici și îl primește când o fi. Cel mai bun exemplu în acest sens este achiziția sistemelor de rachete Patriot. Achiziția a fost aprobată de Parlament în 2017, iar România a finalizat plata integrală a șapte sisteme Patriot în noiembrie 2019, valoarea fiind de aproximativ patru miliarde de euro. Până în acest moment, însă, România nu a primit decât patru sisteme Patriot, care au intrat în dotarea Forțelor Aeriene ale țării. Celelalte trei sisteme comandate și achitate integral vor sosi și vor fi operaționale până în 2026. Adică de-abia după șapte ani din momentul în care am plătit toți banii vom beneficia și de toate sistemele plătite.
Cam la fel stau lucrurile cu toate achizițiile de amploare al armatei române.
Pe lângă cheltuielile cu înzestrarea,
armata mai are și alte cheltuieli importante: salariile personalului și, desigur, pensiile. Cele mai consistente sunt pensiile ofițerilor de rang superior, care, retrași din activitate încă de tineri, că tot n-aveau vreun teatru de operațiuni unde să se joace, coloneii și generalii pensionari ai țărișoarei și-au găsit o utilitate în ultimul an și jumătate, de când sunt invitați permanenți ai televiziunilor de știri, explicându-ne cum e cu războiul din Ucraina.
Pe lângă salarii și pensii, armata Română mai întreține și un club sportiv. CSA Steaua, Clubul Sportiv al Armatei. Numai că sportivii legitimați la CSA Steaua nu sunt militari de carieră, iar militarii de carieră ai armatei române nu sunt legitimați ca sportivi la CSA Steaua.
Bugetul CSA Steaua a fost, în 2022, de 27,37 milioane de euro, bani destinați tuturor celor 32 de secții sportive ale clubului.
Or fi bani mulți, bani puțini? Nu ne putem pronunța. Dar, pentru o justă informare, putem compara bugetul CSA Steaua cu cel al Universității București. În 2021, Universitatea București a avut cheltuieli de aproximativ 90 de milioane de euro, având nu 32 de secții, ci doar 19 facultăți. E drept, cu 32 de domenii și 97 de programe de licență, 215 programe de master, 22 de școli doctorale și peste 33.000 de studenți. Iar Universitatea București nici n-a câștigat Cupa Campionilor Europeni la fotbal în 1986, da?
Echipa de fotbal
a CSA Steaua București, care este, conform Ordinului nr. 115/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Clubului Sportiv al Armatei „Steaua“, emis de ministrul Apărării Naționale, o echipă de amatori, a beneficiat în 2022 de un buget de două milioane de euro și de sponsorizări în valoare de 600.000 de euro.
Raportat la cele șapte miliarde de euro cât reprezintă bugetul apărării, două milioane de euro pare nimica toată. Și chiar este. Clubul de fotbal al armatei nu cheltuiește decât 0,02% din bugetul alocat MApN. Faptul că suma alocată fotbalului de către armată este una mică nu înseamnă că ea este și una necesară sau justificabilă.
Chiar dacă ordinul ministrului Apărării spune că echipa de fotbal este una de amatori, ceea ce ar presupune că membrii echipei au alte meserii (în principal, cea de militar) și practică fotbalul în timpul liber, vorbim, de fapt, despre o echipă de profesioniști. Mai mult, în lotul echipei de fotbal CSA Steaua se află și jucători străini: un brazilian, un argentinian, doi bulgari.
De ce întreține armata română o echipă profesionistă de fotbal care nici măcar nu are dreptul, conform legilor românești, să activeze în prima ligă? Pentru că-și permite, pentru că are de unde și pentru că nimeni nu protestează la modul serios.
În anul în care Guvernul
pune problema limitării cheltuielilor bugetare, prin suprimarea de posturi și renunțarea la sporurile salariale, inclusiv la voucherele de vacanță (apropo: în anul 2021, valoarea voucherelor de vacanță ale angajaților CSA Steaua a fost de 210.000 de lei), nimeni nu ridică problema renunțării la o echipă de fotbal care nu are nici rost și nici sens. Echipa de fotbal a armatei, echipă de profesioniști, nu poate aduce clubului și țării nici medalii, nici titluri europene sau mondiale, cupe, nimic-nimic. Fără rezultate premiabile, echipa de fotbal a CSA Steaua nu aduce nici glorie. Este, pur și simplu, o entitate inutilă, a cărei existență nu are nici cea mai mică justificare. Nu poate nimeni să spună nici măcar că este o formă de relaxare pentru soldații greu încercați ai țării, pentru că nu aceștia joacă în echipă.
La o gaură bugetară de șapte miliarde de euro, o cheltuială de două milioane de euro nu se simte, poate fi menținută. Așa par să gândească guvernanții noștri, care nu-și pun nici măcar o singură clipă problema să oprească astfel de scurgeri. Iar dacă două milioane de euro nu contează, vă dați seama cât de puțin contează închirierea de toalete ecologice pentru a-i căli pe soldați cu vicisitudinile războiului.
E drept, nu e acum momentul să umblăm la bugetul armatei. Cu războiul la ușă, cu invadatorul din ce în ce mai aproape, armata trebuie sprijinită și finanțată.
Iar dacă tot nu ne-au venit toate sistemele Patriot deja plătite, să nu disperăm. Putem alcătui o foarte solidă linie defensivă antiaeriană din fotbaliștii de la CSA Steaua, care ar putea șuta cu putere în UAV-urile și avioanele rusești, după modelul babei care dobora dronele inamice cu borcanul de murături.
23 de vizualizări
Iar mi-ati ridicat tensiunea cu articolul asta…nu puteti si dumneavoastra sa scieti frumos despre ciubotica cucului, libelule, ceva iubibil?!
Mult o sa persistati în dezinformarea cu plata a 7 șapte sisteme Patriot? 4 au fost comandate si plătite atunci. Celelalte 3 au fost comandate abia anul acesta și nu s-a plătit nimic încă. Iar acestea se vor plăti în rate.
Aici deja mințiți grav. Toate sistemele au fost comandate în același moment și toate au fost achitate integral până la finalul lui 2019. Înțelegerea era să fie plătite în rate, desigur, pe o perioadă mai lungă de timp, dar s-a grăbit Orban să le achite integral în avans.
“ De ce întreține armata română o echipă profesionistă de fotbal care nici măcar nu are dreptul, conform legilor românești, să activeze în prima ligă?”
Citati legea care nu permite Stelei sa joace in prima liga domnule “ziarist”.
Pare un articol scris de Luțu si bercali. Rusine Catavencii.
Este vorba despre legea 69/2000.
„Cu războiul la ușă, cu invadatorul din ce în ce mai aproape, armata trebuie sprijinită și finanțată.”
Se sprijina singura, daca-i dam un gard. Daca-i dam si-un par sa dea cu el dupa caini si/sau rusi, deja i-am dublat eficienta si dotarile, iar generalii de catifea se pot felicita si medalia intre ei, apoi pot iesi linistiti la pensiile alea demne de realizarile lui Alexandru Macedon, Cezar, Yi Sun-Sin sau Nelson.
Armata noastra este admirabila, este sublima. Ce ar face multinationalele straine fara nepotii generalilor nostri….
Daca se gasesc destepti care sa comenteze pot sa dau si nume si adrese 🙂
Total de acord cu fantoma fotbalistica cesea, facuta pentru ca inca o tura de generali (dupa Zisu si Badalan) sa-si traga viloaie pe banii prostului din Pipera.
Cu toaletele insa… Exista istorici militari seriosi care spun ca infrangerile armatelor lui Rommel au fost cauzate tocmai din pricina folosirii…naturii, in opozitie cu armata britanicilor, care generalizase folosirea obligatorie a toaletelor. Zeci de mii de soldati germani erau indisponibili ca urmare a bolilor infectioase provocate de mizeria din jurul taberelor.