Interzicem sau nu TikTok?

Înainte s-o descopere CCR și serviciile noastre secrete, platforma chinezească de spionaj TikTok a adunat nouă milioane de conturi din România. Ca orice rețea socială globală, TikTok e un joc-capcană, propulsat de mecanismele vanității și ignoranței, un proiect de inginerie a maselor, care colectează date. E un program de industrializare a prostiei cu scopul intermediar de a obține bani și cu scopul final de a obține informație și putere. De aceea, anumite state, cum ar fi India, au interzis TikTok. Altele, precum SUA, se pregătesc să-l interzică, în timp ce instituții precum Comisia Europeană, Guvernul și Parlamentul Marii Britanii l-au interzis la nivelul staff-ului. Grupuri mari de presă, între care BBC, au recomandat angajaților să se deconecteze de la TikTok. După cum se vede, democrațiile se smulg destul de greu din moleșeală.

Ce date colectează TikTok?

Nu cu mult diferite de cele colectate de Instagram, Facebook, YouTube sau Google. Pe lîngă profilul demografic, psihologic și comportamental, aceste aplicații pot aduna informații despre situația financiară, proprietăți, localizare, starea de sănătate, preferințe politice, culinare, sexuale, artistice, sportive și de consum general. Cîtă vreme aceste pachete statistice sînt vîndute clienților comerciali și rămîn în mecanismul de finanțare a companiilor care le obțin, procesele sînt legale și legitime, chiar dacă imorale.

Cînd însă TikTok funcționează ca pîrghie politică și manipulează populația în interesul altui stat sau culege informații strategice care pun în pericol siguranța și securitatea națională a statului-gazdă, se pune întrebarea dacă nu cumva trebuie blocat. Această întrebare și-a pus-o Departamentul de Justiție al SUA în aprilie 2024, și imediat a dat un răspuns afirmativ. Congresul a trecut un proiect de lege, avizat de președintele Biden, care i-a propus companiei Byte Dance, cea care deține TikTok, să vîndă acțiunile unui cumpărător acceptat de Washington sau să închidă operațiunile pe teritoriul SUA pînă pe data de 19 ianuarie 2025.

Dar SUA sînt stăpînii planetei,

iar președintele ales Trump ar vrea să-și înceapă mandatul cu o lovitură de imagine, așa că a cerut Congresului o prelungire a termenului, invitîndu-l în același timp, pe 20 ianuarie, la festivitatea de investire, pe Xi Jinping. TikTok poate deveni, astfel, subiectul menit să îmblînzească discuția de relansare a relațiilor SUA cu China, mai ales că cei 170 de milioane de abonați americani la TikTok oferă și aparența unui interes comercial.

Dincolo de colectarea de date, anumite instituții guvernamentale din SUA au acuzat TikTok și de implicare în alegerile prezidențiale din trecut și din prezent. Platforma s-ar fi dovedit numai bună să servească interese rusești, chinezești sau chiar iraniene în mai multe domenii de interes public și să influențeze comportamente, atitudini și decizii electorale. De aceeași părere sînt și instituții europene, fie ele guverne, ministere, servicii secrete sau lideri politici. După cum se vaită Germania, Franța, Austria, Suedia sau Olanda, rușii nu s-au sfiit să folosească TikTok printre alte mijloace de a strîmba încrederea în democrație, chiar în inima Europei. Iar aici putem adăuga victima de dată recentă a platformei, România, despre care Serviciile noastre, CSAȚ, partenerii euroatlantici și cîțiva experți occidentali ne-au spus că a fost ținta unor programe de manipulare și modificare a realității electorale prin intermediul TikTok.

Numai că TikTok nu se limitează la a face,

cînd i se cere, jocul Rusiei sau Chinei. E capabil de lovituri și mai grele. Impactul rețelei e devastator în spațiul educației, al rezultatelor școlare și academice, în procesul formării noilor generații și al noilor elite. Dacă am vorbi doar de prostirea celor care oricum nu și-au propus vreodată să progreseze, adică a adulților resemnați, abandonați rutinei, doborîți de iremediabila sărăcie, fără alt orizont decît deziluzia, n-ar fi atît de grav. Dar TikTok a cuprins parcă întreaga societate, cu accent pe ramura ei tînără și, așa cum arată ultimele imagini, pe liderii politici. Ani la rînd, prostia și-a făcut culcuș în ascunzișurile rețelei, a mocnit căutîndu-și o gaură prin care să erupă și, cînd acea gaură a luat, accidental, forma suveranismului, un val descurajant de agresivitate tîmpă s-a revărsat prin ecranul telefonului în spațiul public, răsturnînd oameni și valori, măturînd buna creștere și respectul, amestecînd isteria cu imbecilitatea. TikTok e azi vedeta, dar el face parte dintr-o echipă largă, ce include Facebook, Instagram, YouTube, Snapchat, Huddles, Funimate, Lemon8, Triller, Likee, Lomotiff, Byte și lista poate continua cu industria telefonului inteligent. În 2015, cu un an înainte să moară, Umberto Eco a îndrăznit să lanseze un avertisment pe deplin valabil azi: „Rețelele de socializare dau drept de cuvînt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivității. Erau imediat puși sub tăcere, în timp ce acum au același drept la cuvînt ca și un premiat cu Nobel. Televiziunea a promovat idiotul satului față de care spectatorul se simțea superior. Drama Internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr“.

Sîntem azi în prezența acestui adevăr, apăsați de această realitate. TikTok e o pandemie pentru care nu există vaccin. Eradicarea ei prin forță e și imposibilă, și riscantă, și inutilă. Internetul e plin de alternative la TikTok, iar România, vorba lui Eco, e plină de legiuni. Singura speranță de tratament ar putea veni dinspre Educație. Dar pentru asta sînt necesari 20 de ani de străduință și 200 de ani de pușcărie.