2020 și 2021 au fost niște ani senzaționali pentru turismul din Delta Dunării. Fiind considerată o destinație sigură în vreme de pandemie, cu foarte puține cazuri de COVID înregistrate, Delta a duduit ca niciodată. Valuri de turiști au luat cu asalt satele de pe malurile Dunării și cel mai estic oraș al României, Sulina. Pensiunile au renăscut, cei care încă se mai lălăiau cu construcțiile au tras tare să prindă năvala prosperității. În 2021, de Paște, mașinile turiștilor care veneau spre Tulcea și spre localitățile din zona continentală a Deltei formau o coadă de cinci-șase kilometri la intrarea în municipiul Tulcea. A fost un boom pentru turismul deltaic, atât cel oficial, cât și cel la negru.
În 2022, însă, veselia s-a terminat. A început războiul la granița noastră, pe malul celălalt al Dunării. Tot felul de doritori de atenție au început să vorbească despre rachetele care survolau Delta, despre bubuiturile exploziilor care se vedeau și se auzeau din casele sulinenilor, despre minele marine scăpate din lanțuri și care urcă înspre Galați, și câte și mai câte. A ajutat mult și lipsa de cultură a presei, care a luat mesajele postate pe Facebook de către lucrătorii sexuali de atenție (attention whores, în original) și le-a transformat în știri cu aromă de credibilitate. Turismul din Delta Dunării a început să se prăbușească, la fel de ușor cum luase avânt în anii anteriori. În locul cozilor de mașini care aduceau turiști în vacanța de Paște au apărut cozile de mașini care duceau proprietarii de pensiuni la muncă în străinătate, ca să facă rost de banii necesari supraviețuirii. Unii s-au mai descurcat, alții au vândut și au plecat.
Și a venit 2023,
un an în care criza turismului din Deltă s-a adâncit. De data asta, de vină au fost lipsa banilor și prețurile din ce în ce mai mari. Cu excepția localităților din zona continentală, unde nu trebuie să mai adaugi și costul transportului naval, cam toate celelalte au avut de suferit. Cursele corsarelor care duceau oameni spre Sulina și Sfântu Gheorghe s-au împuținat și circulă și la capacitate redusă, cursele navelor Navrom Delta sunt mai goale chiar și decât în 2022, cei care au investit în pensiuni în localitățile izolate din Deltă își blestemă anul ăsta decizia. Sunt multe pensiuni scoase la vânzare, iar cele care funcționează încearcă să-și acoperă costurile cu obișnuitele prețuri de tun, care fac turiștii să considere vizitarea Deltei Dunării o experiență unică în viață, căci a doua oară nu mai calcă pe acolo.
Războiul din Ucraina nu s-a terminat,
drumurile din județul Tulcea sunt supraaglomerate cu TIR-uri ucrainene care trec înspre portul Constanța, brațele Chilia și Sulina sunt pline de nave care merg înspre și dinspre porturile Izmail și Reni, transportând mărfuri în ambele sensuri. Ceva mai puțin în ultimele săptămâni, de când rușii au început să bombardeze porturile dunărene ale Ucrainei.
Județul Tulcea are cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre toate județele din România. Graniță naturală, formată din Dunăre și Marea Neagră, patrulată sporadic de către Poliția de Frontieră. Localitățile cele mai apropiate de Ucraina, pe care o văd la distanțe de câteva sute de metri, sunt Plaurul, Pardina și Chilia Veche. Dintre acestea două, doar Plaurul și Chilia Veche sunt expuse atacurilor rusești, aflându-se în dreptul localităților Izmail și Chilia Nouă, unde se află și porturi fluviale ucrainene. Exploziile de la Izmail se văd, însă, din Tulcea, nu e nevoie să stai pe malul Dunării, vizavi de macaralele portuare ale ucrainenilor. Fumul incendiilor de după primele explozii din Izmail s-a văzut timp de câteva zile inclusiv din Agighiol, o localitate aflată la 22 de kilometri de Tulcea, înspre interiorul României.
Localnicii din Plaurul,
cei care au devenit vedete TV zilele acestea, au deja povești numeroase despre dronele care trec pe deasupra caselor lor, despre drone care au căzut pe teritoriul României și despre zgomotul dronelor care-i survolează și care le zboară geamurile de la case.
Trebuie să știm, însă, că acest bastion al apărării spațiului aerian național este locuit, în general, de persoane cu vârste de peste 50-60 de ani, oameni în vârstă care nu au părăsit cătunul în care stau pentru că nu au unde altundeva să se ducă și, oricum, ar fi o prea mare bătaie de cap să se dezrădăcineze la bătrânețe.
Cu siguranță că viața bătrânilor din Plaurul a devenit un coșmar de când rușii bombardează Izmailul, dar dacă apărarea României se bazează pe privirea lor nu îndeajuns de ageră, suntem în fața unei erori de judecată.
Nici pe polițiștii de frontieră nu ne putem baza foarte mult. Au fost atât de obișnuiți să închidă ochii în toată perioada în care braconajul și contrabanda pe brațul Chilia erau în floare, încât le e greu să-i deschidă acum, chiar și atunci când ar trebui să se uite dacă nu cumva le-au picat niște resturi de Shahed pe bombeu.
Există, însă,
alte sisteme care, chipurile, asigură integritatea teritorială și aeriană a țărișoarei.
De când a început războiul din Ucraina și de când pe teritoriul României, în special în județele Constanța și Tulcea, staționează din ce în ce mai multe trupe NATO, se practică un bruiaj intens și aproape constant al Sistemelor Globale de Navigație prin Satelit. Prin acest bruiaj se încearcă protejarea bazelor de la Mihail Kogălniceanu (Constanța) și Babadag (Tulcea), precum și a trupelor terestre NATO, în timpul aplicațiilor pe care le desfășoară în poligonul Babadag, aflat între localitățile Enisala și Sălcioara din județul Tulcea.
Din martie 2022 se petrece acest bruiaj, el fiind foarte activ mai ales în timpul aplicațiilor din poligonul Babadag și nu numai.
Atunci când funcționează bruiajul, sunt afectate toate vehiculele (terestre, aeriene sau navale) care se bazează pe navigația prin satelit. Utilajele agricole care folosesc GPS-ul nu mai pot fi folosite decât pe comandă manuală, aplicațiile de orientare gen Waze, Google Maps sau Maps dau erori de trei-patru străzi și nici nu se prea mai zboară.
În luna iunie 2023, o firmă care realizează show-uri aeriene cu drone a avut dificultăți majore în a-și desfășura show-ul într-o localitate din apropierea poligonului Babadag, după ce în două seri anterioare a pierdut câte trei drone în apele lacului Razelm, din cauza bruierii semnalului sateliților GPS. Aceeași firmă și-a anulat show-ul de drone pe care trebuia să-l țină la Tulcea, la finalul lunii iulie, după ce, la repetiții, au pierdut alte drone în Dunăre, tot din cauza bruierii semnalului sateliților GPS.
Bruierea semnalului
sateliților din sistemele globale de navigare prin satelit este eficientă împotriva rachetelor care folosesc acest tip de ghidaj, împotriva elicopterelor și a avioanelor de ultimă generație sau a celor mai vechi modernizate între timp și dotate cu aparatură de ghidaj bazată pe GNSS.
Bruiajul sateliților GNSS este, însă, ineficient în cazul dronelor sau al rachetelor mai rudimentare, care folosesc sisteme de ghidaj inerțiale, asemănătoare cu cele ale rachetelor V1 și V2, dezvoltate de către nemți la finalul celui de-al doilea război mondial. Dronele Shahed, de exemplu, despre care se presupune că ar fi folosite în număr mare la atacarea porturilor dunărene ale Ucrainei, folosesc sisteme de ghidaj mixte, atât cu ajutorul GNSS, cât și inerțiale sau numai inerțiale. Împotriva acestora, bruiajul sateliților GNSS este inutil. El poate, însă, să afecteze buna funcționare a aeronavelor militare și civile prietene, în condițiile în care acestea se bazează pe GNSS pentru o bună funcționare.
Sunt bune relatarile astea ,,la cald” din ,,imediata apropiere a razboiului”. Mai aflam si noi, muritorii de rand cate ceva. Macar printre randuri! Astfel, aflam ca-n plin razboi se desfasoara ,,la cativa pasi” de evenimentete ,,show-uri aeriene cu drone”. Apoi, tre’ sa fi avut ceva ,,informatori sub acoperire” ca sa aflati cum sta treaba cu bruiajul. Ca sigur, sigur, nu ies aliatii in conferinta de presa zilnic sa informeze poporul ce tip de aparatura folosesc ca sa stim cu totii daca-i eficienta si mai ales ce bruiaza. Si nici pe ,,uichipedia’’ nu te mai poti baza (nu mai e ce-a fost …). Cat despre informarea din tutorialele jocurilor video … nu mai sunt credibile, de cand cu ,,cei trei purcelusi’’ (mircica, tudor, gadea, se intelege) care-si dadeau cu parerea despre un joc video prezentandu-l ca fiind realitatea de la vecini. Dar bine ca in toata desfasurarea de forte nu sunt afectati locuitarii (prin bruiaj, zic) si ca-n toata harmalaia creata avem ,,aeronave pietene”.
Daca granița cu Ukraina se termina la Chilia Veche îmi închipui câtă nulitate și lipsa de transparență zace în scribul acesta.
Câtă lipsa de empatie de asemenea.
( Un locuitor din Periprava – sat de 250 de locuitori )
Nu știu de unde ați înțeles că granița cu Ucraina se termină la Chilia Veche. Asta în primul rând.
În al doilea rând, discuțiile despre nulități și lipsă de transparență sunt simpatice.
probabil că nu știți ce sunt show-urile de drone. Nu e ceva care să aibă legătură cu UAV-urile, e vorba despre niște spectacole de lumini pe cer, produse cu ajutorul unor drone cât de cât apropiate de cele care se găsesc pe piață, la liber. Doar că nu sunt purtătoare de camere foto-video, ci de lumini. Faptul că „în plin război” au loc astfel de spectacole într-o țară care nu se află în război nu cred că este o problemă. Cetățenii Ucrainei se distrează bine-merci la Kiev sau, ăia care au ales să nu lupte, prin diverse stațiuni de lux europene, nu văd de ce cetățenii României nu ar avea voie sa o facă. Românie nefiind în război, totuși.