Televiziunea din România e cam în impas. Dacă emisiunile nu sînt luate ca format din afară, sînt foarte proaste sau, cel mai probabil, amîndouă. Dacă Titu Maiorescu mai trăia și ar fi deschis televizorul ar fi zis: „Coae, uite forma, da’ unde e fondul?“. Deși la Românii au talent auzi, în semifinale, imnul mai des decît îl auzi pe Andi Moisescu zicînd ceva banal, parcă s-ar putea face o emisiune mai românească de atît. Cîteva exemple.
Cireașa de la cort – Încercăm noi să negămasta, dar sîntem, în general, un popor rasist, gata oricînd să sară cu stereotipurile: în Ardeal nu-ți dau ungurii pîine, în satele de țigani nu scapi fără să fii ciordit de tot ce ai pe tine. Tocmai de asta e nevoie de Cireașa de la cort, o emisiune care să meargă după conceptul celei de pe Prima TV, doar că în loc să se viziteze vedetele unele pe altele, să se ducă acasă la o șatră de țigani. Să trăiască și ei pe picior înalt într-o casă cu turnulețe și veceu în fundul curții, iar apoi să stea la un dat în ghioc în curte. Puteți fi siguri că țiganii sînt așa de ospitalieri că o vedetă ca Pepe n-ar scăpa fără nevastă și salbă de aur de acolo.
Românii au covalent – Cînd vine vorba de televiziunea din România, o grămadă de lume face gargară că se promovează non-valorile, se marginalizează intelectualii și că tot ce contează e doar show-ul gratuit. Firește că show-ul contează, doar ai nevoie de rating ca să trăiești ca televiziune. De asta ar trebui să apară Românii au covalent, prima emisiune de valori și talente, în care în loc să vedem oameni care jonglează cu popice în timp ce cîntă „Macarena“, l-am vedea pe inventatorul Iustin Capră încercînd să demonstreze cît mai interesant (poate cu o explozie) cum funcționează mașinuța aia a lui care merge 3.000 de kilometri cu o lingură de ulei.
Proverb busters – De cîte ori nu v-ați trezit zicînd o vorbă din popor fiindcă era la îndemînă, doar ca să vă dați seama mai apoi că n-are nici un sens? Proverbele românești sînt destul de paralele cu logica. De asta e nevoie de o emisiune ca să le testeze. E atît de simplu să umpli un ulcior de două ori cu apă ca să rupi vorba aia cum că n-ar merge. Sau echipa ar putea să conecteze o vrabie adormită la un aparat de-ăla care înregistrează activitatea creierului și să vadă dacă într-adevăr „vrabia mălai visează“.
Publicat în Cațavencii, nr. 15(93), 2013
