Există piață după vot?

Tradițional vorbind, să faci piața nu are nici o legătură cu mersul la supermarket. Și nu, nu este vorba despre tocmeală, ci despre poveste. Pentru că fiecare cartof, fiecare ceapă sau pătrunjel de acolo are o poveste, povestea omului din spatele tarabei. În primul rând nu te lăsa manipulat de cartoanele care garantează că merele sunt de Voinești sau pepenii de Dăbuleni. Intră în vorbă cu cel care vinde și vei plonja în povestea României profunde. Eu asta fac în piața de la Câmpulung, unde brânza musceleană în coajă de brad mai are un pic și dictează prețul internațional al barilului de petrol. Și să știți că deja cunosc bine câțiva vânzători. Iată-l pe pensionarul rumen în obraji, care a venit la piață cu un maldăr de praz și ceapă verde. E de undeva de prin Olt și îi place să vândă cu poveste. Mi-a povestit cum crește el fără chimicale prazul și cum îl țineau proaspăt peste iarnă bunicii lui, îngropându-l toamna, lăsându-l așa în pământul înghețat până când mijeau ghioceii. Pentru că, iarna, porcul și varza făceau regula, iar primăvara omul simțea nevoia de puțină clorofilă și fibră. Și uite așa scoteau de sub glie prazul verde când mai aveau puțin și erau în pragul scorbutului.

Dacă vrei să afli ce este în spatele tejghelelor din piață, îl întrebi cu duhul blândeții pe olteanul ăsta și – în timp ce îți alege prazul cel mai frumos – te va lămuri. Vrei ouă, roșii, cartofi, mărar? Olteanul îți va da informații prețioase despre fiecare tarabă în parte. Așa vei afla că, în afară de mămăița autentică ce îți vinde ouă de la găinile ei crescute ca la mama lor, prin grădină, cu râme, iarbă și o mână de grăunțe, restul sunt suveraniști. Mamaie e din familie de partizani anticomuniști, omorâți de trupele de Securitate în munții Muscelului, știe ce înseamnă patriotismul discret, nu ia aminte la exaltații mincinoși.

– Uite, aia cu părul roșu, de zici că i-a dat cineva cu vopsea de ouă în cap, vinde cu un leu mai ieftini cartofii, să fie bine la români. E patrioată, are o iconiță tot timpul pe tarabă și se uită de dimineața până seara la Șoșoacă pe TikTok. Vine tot timpul cu ie de Muscel pe ea și încălțată cu adidași de la China Mall, ăla de lângă Primărie. Dar să știi, cartofii ei românești sunt turcești, dă-o în moașă-sa pe gheață de bagaboantă, că le sucește mințile la patrioți cu fundița ei tricoloră de la piept.

– Păi, și cu afișul ăla cu Simion de lângă cântar cum e? Nu zice Șoșoacă de Simion că o arde cu șoferul? Cum se pupă LGTB-ul cu tradiția populară din moși-strămoși? îl întreb eu.

– Șefule, zice că oricum tot un drac sunt amândoi, ce contează atâta timp cât o să-l pună pe Georgescu în fruntea țării și o să le fie bine la români, să nu mai plece la muncă printre străini… Că munca e doar pentru sclavi și tractoare, îmi zice olteanul, cu o privire hâtră. Hai, să-ți mai pun două fire de praz, continuă el. E bun făcut cu măsline. Așa… Ia vezi colea, că ziceai că vrei roșii. Proletarul ăla pensionar, cu bască de maistru, de fuse șmecher pe la sindicat pe vremea când era la ARO, e cu Vadim, d-aia îl pupă în cur pe Georgescu și votează cu Simion. Vezi că ți-o bagă pe aia că are roșii 100% românești, din sămânța originală de pe vremea lui nea Nicu. Cumpără marfa de la angroul de lângă Kaufland și o vinde aici cu adaos. Roșii Turcia și astea. Lasă, că nu e rău, că dacă iei roșii românești de seră pe bune de la doamna aia grasă, care se crede urmașă a dacilor liberi, te otrăvești mâncând românește sănătos. Bagă chimicale cu lopata, că le cumpără ieftin de la niște băieți care le aduc din Ucraina.

Să știți că eu înțeleg valul ăsta de suveranism în materie de roșii. Domnule, gustul ăla de roșii românești de pe vremea comunismului a dispărut odată cu semințele venite din Olanda. Și atunci ce mai rămâne în afară de efectul placebo al unui carton pe care scrie „Roși romînești“? Așa o să ai senzația că sunt roșii „ca pe vremuri“, pentru că va conta ce este în creierul tău, nu în papilele gustative.

– Pătrunjel și mărar, făcut în grădină, nu la solar, are nenea ăla cu față roșie, de cioban pârlit de soare cu oile. Să nu te sperii, e cam dus. A fost milițian, merge duminică să voteze cu speranța că după alegeri vor începe arestări masive de soroșiști, globaliști și gay care ne-au distrus țara. Nu te lua cu el în gură, dacă vrei să-ți lase trei legături în loc de două la 5 lei.

Ce mă tulbură însă la oltean este cât de natural se amestecă realismul politic cu prazul, salata și ceapa verde pe care le are la vânzare. Îmi trece în revistă fiecare tarabă și îmi explică argumentat, de la banane și kiwi, la usturoi și până la brânza de burduf (în timp record, cam cât îi ia să cântărească prazul și să-l îndese în sacoșă) suveranismul care mocnește în piață. La sfârșit eu îi zic „Mulțumesc! Multă sănătate, spor la vânzare!“. Acum, cinstit, unde vezi așa ceva la un supermarket? Cui să spui acolo asta? Casierei care nici nu te aude pentru că managerul îi zice în căști să ia ultimul client, să închidă casa și să iasă în pauza de masă? Vedeți, asta este una dintre cauzele pentru care patriotismul și tradiționalismul au devenit atât de virale printre tarabele din piețe. Interacțiunea vânzătorilor din piață – producători de ceapă, dealeri de pătrunjel sau samsari de cartofi – cu doritorii de produse românești este creuzetul suveranismului în stare pură. Înainte să plec spre alte tarabe, olteanul meu cu praz din piața de la Câmpulung a ținut să îmi mai dea și o imagine a viitorului – de duminică încolo – ca sfat legat de investițiile în căpățâni de usturoi, ardei iute, castraveți și dovlecei.

– Cumpărați acum ce mai aveți de cumpărat, până vin ăștia cu resetarea, sau cum îi zice, că sare euro la zece lei, ura și la gară salarii și pensii. Ia acum vreo doi saci de cartofi „românești“ din Polonia, cât mai e kilul trei lei, că o să fie piureul mâncare de lux.

Duminică piața va fi goală, iar tarabagiii, ca tot poporul din piețe, vor fi la vot cu gândul la chermeza de seară. Dacă de luni Simion va fi președinte, soarta vânzătorului de praz va fi incertă în piață, pentru că a cam fost slobod la gură și a atras atenția asupra strânsei legături dintre globalismul angroului și suveranismul pieței. Pentru că izolaționismul cu import din Turcia și Italia de roșii „românești“ este cel care alimentează mândria patriotică a consumatorului român de a avea cu ce să mănânce tradițional brânza de cioban suveranist. Și mai știm cu toții că brânza fără roșii e nonsens, iar aici se închide cercul vicios. Cu gândurile astea ies din piață, una improvizată, pentru că primărița Lasconi a dărâmat-o pe aia veche, să facă una mai modernă, cu fonduri europene. Tare imi este că în numele patriotismului de tarabă se va alege praful de fonduri, iar suveraniștii vor rămâne cu piața demolată.