Frate, frate, da’ lemnul e pe bani. Iar Romsilva știe să facă exact asta, bani, căci pe lângă că se îngrijește de pădurile patriei, instituția e una care se autofinanțează. Prin urmare, trebuie să exploateze, ceea ce și face, foarte eficient. Desigur, succesul ăsta nu se vede neapărat în venituri suplimentare pentru stat, căci autofinanțare înseamnă și că ei stabilesc și ce cheltuieli angajează. Spre exemplu, anul trecut, Romsilva a reușit să obțină o cifră de afaceri de aproape trei miliarde de lei, reușind totodată să păstreze ceva mai bine de 1.300 de angajați. Pe de altă parte, la așa o cifră de afaceri, profitul a fost unul destul de mic, sub zece milioane de lei. Asta și pentru că băieții nu doar încasează, ci și cheltuiesc. Și o fac extrem de eficient, în cadrul a mii de contracte pe care fiecare Direcție Silvică e lăsată să le facă. Pentru că nu degeaba e o instituție absolut depolitizată, în care șefii DS-urilor sunt doar întâmplător membri de partid ori afiliați partidelor care conduc respectivele județe. Iar cheltuielile nu par deloc să fie reduse.
Să luăm, de exemplu, Direcția Silvică Neamț, una dintre cele care exploatează cel mai eficient masa lemnoasă. În ultimul trimestru al anului trecut, serviciile de exploatare forestieră au costat aproape două milioane de lei, bani împărțiți într-o sumedenie de loturi. De altfel, firmele care încasează contracte de exploatare o fac pe bandă rulantă, iar contractele se repetă cu precizia unui ceas elvețian. Anul acesta, însă, pentru primul trimestru valoarea totală a loturilor atribuite pentru servicii de exploatare și transport masă lemnoasă a trecut de 4,2 milioane de lei plus TVA. Și asta în condițiile în care ele au însemnat doar aproximativ jumătate dintre loturile scoase la mezat, pentru restul urmând să fie reluate procedurile. Până iese bine, desigur.
8.295 de vizualizări
