Vara a avut termen de garanție până pe 31 august; acum e septembrie, o toamnă românească de după o vară fierbinte, plină de goluri. Primele știri din toamna 2025, în cele ce urmează:
Mulți agricultori se bucură de toamnă: „Dacă tot n-a răsărit nimic, că n-am semănat nimic, avem timp liber, fiindcă nu mai pierdem vremea cu culesul. În loc de Sărbătoarea Recoltei facem Parastasul Recoltei, tot cu bere și grătare!“, spune un vrednic lucrător al ogoarelor.
Alții au terminat deja campania agricolă, recolta fiind pusă bine la adăpost: „Ambii știuleți de porumb sunt într-o sacoșă, iar ciorchinele e în lădiță. Și recolta de legume a fost bună, mai ales la gust, că mi-a ieșit din ea o sălățică!“, declară un edil rural.
Și omologul său din așezarea învecinată e bucuros: „Recolta a fost dublă față de estimări și bobocii numărați au fost de două ori mai mulți!“. După ce s-a trezit din beție și n-a mai văzut dublu, domnul primar a fost ușor dezamăgit.
Un producător de mere s-a întâlnit în piață cu un producător de pere; cum fructele cele mai bune sunt de pe taraba vecinului, ei au semnat un contract de barter. Ce a luat pe mere primul a dat pe pere; al doilea la fel, dar viceversa. Seara, cei doi se simțeau tot neîmpliniți, așa că au plecat la bufet, unde tot ce-au luat pe mere și pe pere au dat pe bere.
Câteva stațiuni au demarat programul „Refacere după vacanță“, destinat „celor care vor să elimine toxinele acumulate în concedii prin tratamente naturale pe bază de vitamine“; ne-am interesat pentru dumneavoastră și am aflat că este vorba despre stațiuni viticole.
Unii săteni cresc canguri, rezistenți la secetă; când pleacă la câmp, femeile își vâră copiii în buzunarele animalelor, să fie legănați pe drum, iar bărbații și-au dresat cangurii să nu sară, ci să pășească încet când sunt trimiși la bufet, să ia pe caiet, ca să nu le scuture berile.
Și producătorii de (scuzați!) cucurbitacee au ales soiuri rezistente la secetă și la consătenii hoți: cactuși mari, rotunzi, care, pe întuneric, seamănă bine cu pepenii. De atunci, vecinii lor umblă pansați la degete. Un producător spune că „din cactuși iese un rachiu acceptabil, deși cam înțeapă la limbă“.
Fiind campanie agricolă, toți localnicii dintr-o așezare românească seamănă din zori până seara. Ei seamănă unul cu altul, având fețele galbene, nasurile roșii și ochii tulburi; mai mult, și miros la fel, deoarece la bufetul comunal există doar un singur soi de vin la doi lei sfertul.
Dacă v-a plăcut, citiți mai multe aici 🙂
7.651 de vizualizări







E sinistru de uscat la campie… Cu cat te duci in sudul tarii cu atat mai uscat… Sa faci agricultura va fi imposibil cat de curand fara irigare… Desertificarea pe suprafete mari e foarte aproape…
Sugerez să se voteze numai cu „bilele” că , oricum nu mai avem cu ce altceva !….