Cînd astronomii de serviciu americani, permanent cu ochii spre cer, în căutare de viață extraterestră, detectează un semnal radio venit din spațiu, întreaga comunitate științifică de pe mapamond intră în fibrilație pentru descifrarea mesajului. După decodare, le iese însă un fel de rețetă de moarte extraterestră a ego-ului: un virus reprodus în laborator, conform indicațiilor primite de pe o planetă aflată la 640 de ani-lumină de Pămînt, declanșează pandemia care leagă toată omenirea într-o rețea cu o singură conștiință. Una care conține toate informațiile, abilitățile și amintirile fiecăruia, ca și cum o misterioasă entitate supracognitivă le-ar fi deturnat capetele într-o singură direcție, adăugîndu-le cluster-ului de minți care gîndesc la fel, pe aceeași frecvență, și accesează informația instantaneu, printr-un Internet wireless al creierelor.
Carol e una dintre cei doar 13 pămînteni imuni, rămași în afara rețelei. N-are semnal, complet inexplicabil, din cauze de incompatibilitate sau pur noroc. Șocată de schimbarea bruscă a oamenilor din jurul ei, fosta scriitoare de romane romantice de mare succes la doamnele și domnișoarele trecute de o anumită vîrstă, aflată acum într-un scenariu de groază, investighează circumstanțele metamorfozei, notîndu-și, alături de schițele cărții la care lucra pînă mai ieri, caracteristicile noilor săi concetățeni. Toți cei cu care intră în contact sînt într-o stare Zen, i se adresează direct, pe nume, știu totul despre ea și vorbesc doar la persoana I plural. Pluralul îi definește perfect: conectații trăiesc în colectiv, ca un roi de albine în stup sau o colonie de furnici în mușuroi, dorm împreună, la comun, coabitînd în săli de sport sau mall-uri, pentru eficientizarea energiei consumate cu încălzirea spațiilor. Vestea bună e că sînt serviabili și îi îndeplinesc prompt orice dorință, spun mereu adevărul, neputînd minți, și sînt pașnici, nu ucid în nici un fel, nici măcar viața plantelor – adică așteaptă ca mărul să cadă din copac, nu-l culeg direct de pe creangă. Vestea proastă e că sînt antropofagi, hrănindu-se și cu proteină provenită din resturile semenilor răposați, și că fac cercetări asidue ca să-i asimileze și pe cei care (încă) nu sînt ca ei.
Spre deosebire de ceilalți supraviețuitori neafectați de virus, Carol nu se împacă cu situația și caută o soluție de inversare a procesului, ca să salveze lumea. Și are ca aliat un alt imun, un paraguayan extremist care nu acceptă deloc ceea ce s-a întîmplat, refuzînd complet contactul cu infectații.
Imaginația bolnavă a lui Vince Gilligan, cea care ne-a oferit și Breaking Bad sau Better Call Saul, a produs un nou serial, un fel de The Last Man on Earth mai profund și mai sinistru, în stil Black Mirror. Dezvoltînd satiric o idee interesantă, Pluribus te pune pe gînduri pe niște teme diverse și destul de actuale: societate egalitaristă utopică ce amintește de comunism, pandemie, rețele sociale, Inteligență Artificială. Primul sezon cere însă răbdare la vizionare: premisa, originală și intrigantă, ține acțiunea suspendată în așteptare, în timp ce personajul principal încearcă să se adapteze emoțional la noua sa viață și își explorează opțiunile, indecis ce să facă.
În Pluribus, individul nu contează. Nu mai există Eu, s-a pierdut într-un Noi impersonal. Carol e singură între 7,348 miliarde de inși care se comportă ca niște muschetari moderni, toți ca unul, unul pentru toți. Egoismul a murit în convulsii, tendințele mondiale (auto)distructive au dispărut subit, voluntariatul capătă alte sensuri; nu mai e nevoie de comunicare verbală, toți știu aceleași lucruri, ca niște terminale de ChatGPT cu acces la o bază de date comună. Asta să fie lumea ideală, cea în care omenirea trăiește în comuniune și armonie, nu afectează natura, reciclează selectiv, inclusiv cadavrele? Raiul sectant al unui kibbutz global este iadul personalității dizolvate în cadența mulțimii.
Pluribus, 2025-, nițel SF postapocaliptic superoptimist, puțină comedie neagră spre gri, mult thriller psihologic, creat de Vince Gilligan, nouă episoade de 43-63 de minute, difuzat de Apple TV (nedisponibil încă în România, abonare posibilă prin plata cu card bancar emis în afara țării).
9.085 de vizualizări
