Înainte de meciurile turcilor la Campionatul Mondial, când priveam la imagini de prin orașele în care urmau să joace, eram triști când îi vedeam că ne beau berea, că stau la hotelurile în care trebuia să stăm noi, că sunt bucuroși în locul nostru. Așa gândim noi, românii. De la baraj până acum, faptul că ne-au eliminat a devenit deja o nedreptate, nu o înfrângere. Așa că, de câte ori i-am văzut pe turci la CM, ne-am pus în locul lor.
Puteam fi noi în Vancouver, pe 14 iunie, sau azi-dimineață în Santa Clara, California, pe Levi’s Stadium. Puteam noi să luăm bătaie de la Australia și Paraguay, fără să dăm gol în două meciuri. Puteam noi să ne pregătim de o altă bătaie la zero cu SUA, echipă care arată foarte bine și care vrea să termine grupa pe primul loc.
Dar n-am fost în stare nici măcar să ne luăm singuri bătăile. Le-am lăsat turcilor această misiune istorică și comentăm neputința ca și cum am fi avut vreun drept de autor asupra ei.
E foarte greu să vezi o echipă străină făcând, la un turneu final, lucrurile pe care le făceai tu atât de bine în preliminarii. Așa că ne uităm la ei și ne doare, pentru că joacă prost în locul nostru. Păcat.
1 comentariu