Hydratation Break. Pauză de hidratare. Consumați minimum 2 litri de apă pe zi! Cînd la noi e zi, în America e noapte. Și viceversa. Mai consumăm ceva lichide și încercăm să judecăm mai la rece, atît cît se poate sub cupola de foc, odată ce am ieșit (cum bine zicem) din faza grupelor mondiale. Ajunși acum la șaisprezecimi, inventariem cîteva locuri comune, doar cîteva, cîteva subiecte care continuă să divizeze societatea fotbalistică cu ocazia acestei ediții de campionat mondial. Locuri comune, clișee, prejudecăți și judecăți, care – nu e singura dată – se bat cap în cap. O mai fi loc de nuanțe?
Pauza de hidratare, că de la ea pornirăm. Detractorii fermi ai acestei reguli afirmă că-i doar o născocire pe model americănesc la care și FIFA a pus botul ca să umfle purcoiul de parai din publicitate. O fi și asta, că uneori e cam aiurea să faci pauză, cînd pe stadion nu e caniculă. Totuși, de ce să ne înfierbîntăm din atîta lucru? Dacă ne deranjează, există un remediu simplu. Cînd fac băieții pauza, ne deplasăm și noi la frigider pentru rehidratare. La o adică, inclusiv după nume, pauza de hidratare e ca apa sfințită. Nici nu vindecă bolile fotbalului, nici nu face rău nimănui. Desigur, merită păstrată în memorie și vorba legendarului Dănuț Lupu: „Apă bei, apă joci“.
Show american versus spectacol sportiv. Unii strîmbă din nas, afirmînd că actuala ediție a Mondialelor prea s-a lăsat contaminată de cultura made in USA. În același timp, aceiași amici ai noștri se plîng că nu toate meciurile sînt spectaculoase, că s-a diluat (o fi de la apă) competiția. Hotărîți-vă ce vreți, fraților! Fotbalul de la Mondiale, așa cum e fotbalul ăsta, de cînd îl știm, a produs tot soiul de meciuri. Meciuri de colecție și meciuri mai de căcat. Ce vreți, bă, elitiștilor? Să fie numai partide de top high class? În cazul ăsta s-ar putea organiza un campionat mondial cu doar 16 echipe, mereu aceleași, ca în Major Leagues Soccer. V-ar conveni asta, stimați iubitori ai valorilor?
Diluarea competiției nu dăunează atît de grav sănătății fotbalului, așa cum ne temem. Noua formulă competițională le aduce bucurie suporterilor din niște țări mai amărîte, iar nouă, cafeneaua Europei, ne oferă șansa de a ne îmbogăți cunoștințele de geografie și istorie. Altfel, doar din punct de vedere fotbalistic, ajungînd în fazele eliminatorii, sita a început oricum să cearnă.
Cultul eroilor, cultul personalității, cifre și recorduri. Am preferat să menționăm la grămadă toate aceste locuri comune din comentariile mondiale, că ne-am și plictisit. Ne-am plictisit de statistici, ne-am plictisit și de obsesiva idee de a inventa duelul giganților. Messi versus Ronaldo. Mbappé versus Haaland. Cine, ce și cîte recorduri. Da, e adevărat că Zeul Fotbal a zămislit mereu niște eroi ca să ne bucure pe noi, oamenii de rînd, dar tot el, Zeul Fotbal, a hotărît că cel mai iubit sport din lume rămîne un sport de echipă în veacul vecilor.
Așa că, stimabili, pentru că mai e mult pînă departe, chiar că rămîne de văzut ce vor face Argentina sau Portugalia, Franța sau Norvegia, în caz că-i lasă balamalele pe Moș Leo sau Moș CR7. În caz că eroii Mbappé sau Haaland prind o zi proastă, că oameni sînt și ei eroii ăștia, restul e clișee. Dincolo de locurile comune, bucurați-vă de fotbal, fraților și chiar surorilor.
Cum să zicem mai bine ca să nu lezăm credințele nimănui? Că mult a fost, puțin a rămas sau că, dimpotrivă, e fix pe dos. No, că găsirăm încă un bun motiv ca să ne dăm în cap cu sticlele de apă plată. Pe jumătate pline sau pe jumătate goale? Ca să fie clar, n-o mai aburi. Hai România!
1 comentariu