Cîte discuții și ce de pronosticuri se făceau înainte, cînd se apropiau alegerile la Uniunea Scriitorilor! Cine cîștigă la filiale și care dintre candidații la președinția USR are mai multe șanse!
Se făceau pariuri, apăreau articole de susținere. Alegerile astea erau un eveniment pe care-l comentau și nescriitorii, nu numai membrii breslei. Acum, primii care tac sînt scriitorii, după ce-au văzut că sub conducerea actualului președinte, Nicolae Manolescu, a fost schimbat statutul, pentru a-i putea îngădui lui Nicolae Manolescu să candideze la al treilea mandat. O tăcere jenată, dar și jenantă. Cei care au tăcut, trăgînd nădejde că Nicolae Manolescu se va răzgîndi, s-au înșelat. Actualul președinte promite că va face în al treilea mandat ceea ce n-a făcut în primele două. Asta după ce Uniunea a ajuns la fundul sacului, a rămas fără Casa Monteoru, pe care n-a avut cu ce s-o cumpere de la actualii proprietari, și și-a mutat sediul în clădirea din spatele Cazinoului. În loc să lase locul altcuiva, mai priceput la chestii administrative, Nicolae Manolescu mai vrea un mandat. N-ajunge că, sub conducerea sa, USR a ajuns mai pîrlită ca niciodată, scriitorimea trebuie să se mai facă și de rîs, cu acest statut schimbat pentru un singur om. În eventualitatea că Nicolae Manolescu va fi ales a treia oară, mai lipsește ca președinția USR să fie transformată într-o afacere viageră a autorului Istoriei critice a literaturii române, ca să nu mai risipească scriitorii bani pe alegeri. Ce-ar fi însă ca aceia dintre scriitori care se vor duce să-și realeagă conducătorul să-i propună lui N. Manolescu să devină regele Uniunii, cu doi-trei șambelani și un consiliu de coroană, pe care Manolescu I să și-l aleagă singur?
