Negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 vor intra într-o etapă decisivă, iar diferențele de viziune dintre instituțiile europene și statele membre arată cât de dificil va fi de stabilit un compromis. Pentru România, discuția nu se rezumă la cifre și procente, ci privește direct finanțarea infrastructurii, dezvoltarea comunităților locale, sprijinul acordat fermierilor și reducerea decalajelor economice dintre regiuni.
Propunerea Comisiei Europene pentru următorul cadru financiar multianual a deschis dezbaterea asupra modului în care Uniunea își va împărți resursele între prioritățile tradiționale și noile provocări. Apărarea și securitatea, competitivitatea economică, tranziția energetică și consolidarea capacității industriale europene reclamă investiții suplimentare, într-un context în care presiunile asupra bugetelor naționale sunt tot mai mari. În același timp, numeroase state membre avertizează că noile priorități nu trebuie finanțate prin diminuarea politicilor care au susținut dezvoltarea economică și convergența în ultimele decenii.
Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună se află în centrul acestor divergențe. Pentru țările și regiunile care încă recuperează diferențele față de media europeană, fondurile de coeziune reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanțare a investițiilor publice. În agricultură, nivelul sprijinului european și predictibilitatea finanțării influențează direct veniturile fermierilor, capacitatea de modernizare a exploatațiilor și competitivitatea producției.
În România, efectele unei eventuale reduceri a resurselor destinate acestor domenii s-ar putea resimți în proiectele de infrastructură, modernizarea școlilor și spitalelor, investițiile în apă și canalizare, dezvoltarea mediului rural și susținerea fermelor. În plus, o schimbare a arhitecturii bugetare care ar lăsa mai multă libertate de decizie la nivel național, fără garanții suficiente privind distribuirea fondurilor, ar putea amplifica diferențele dintre statele cu o capacitate fiscală ridicată și cele care depind într-o măsură mai mare de finanțarea europeană.
De aceea, una dintre întrebările centrale ale negocierilor este dacă Uniunea va putea să răspundă noilor provocări fără să slăbească instrumentele care au susținut dezvoltarea regiunilor mai puțin prospere. Este o dezbatere care privește atât volumul total al bugetului, cât și regulile de alocare, prioritățile de finanțare și garanțiile acordate beneficiarilor.
Demersurile lui Victor Negrescu pentru protejarea fondurilor europene
În acest context, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a inițiat două demersuri prin care urmărește consolidarea sprijinului politic pentru menținerea finanțării agriculturii și a politicii de coeziune în viitorul buget european.
Primul vizează mobilizarea unei coaliții transnaționale în Parlamentul European. La inițiativa sa, peste 50 de eurodeputați din 13 state membre și din mai multe grupuri politice au semnat o scrisoare comună prin care solicită protejarea fondurilor pentru coeziune și agricultură în cadrul financiar multianual 2028–2034. Inițiativa urmărește să transmită un mesaj comun înaintea discuțiilor dintre liderii europeni și să mențină aceste politici pe lista priorităților negocierilor.
Pentru România, demersul are relevanță prin domeniile pe care le vizează. Fondurile de coeziune susțin investiții în comunități și infrastructură, în timp ce finanțarea agriculturii contribuie la stabilitatea sectorului rural. O eventuală reducere a resurselor disponibile ar putea însemna mai puține oportunități de investiții sau o competiție mai mare pentru finanțare, în funcție de forma finală a bugetului și de regulile care vor fi convenite.
Al doilea demers completează activitatea sa din Parlamentul European prin construirea unui sprijin politic pentru prioritățile viitorului buget al UE. Liderii Partidului Socialiștilor Europeni au aprobat o rezoluție coordonată de Victor Negrescu, în calitate de vicepreședinte al formațiunii europene și responsabil în cadrul PES pentru negocierile privind viitorul buget al UE. Documentul susține un buget european mai ambițios, protejarea agriculturii și a coeziunii, investiții suplimentare în educație, sănătate și locuințe, precum și resurse pentru competitivitatea economică. Aceste priorități sunt relevante pentru dezbaterile din Parlamentul European, al cărui acord este necesar pentru adoptarea viitorului cadru financiar multianual.
Rezoluția pune accent și pe nevoile regiunilor de la frontiera estică a Uniunii, pentru care securitatea și dezvoltarea economică sunt teme strâns legate. În cazul României, această perspectivă privește atât investițiile necesare pentru reducerea decalajelor regionale, cât și capacitatea comunităților de a face față presiunilor economice și de securitate generate de contextul geopolitic.
Prin aceste inițiative, Negrescu urmărește să construiască sprijin între reprezentanți din mai multe state membre și să transforme solicitările privind finanțarea europeană într-o poziție comună de negociere. Miza este ca interesele regiunilor mai puțin dezvoltate și ale sectorului agricol să fie luate în calcul atunci când instituțiile europene vor stabili forma finală a bugetului.
Viitoarea arhitectură a bugetului privește nu doar cât va cheltui Uniunea Europeană în următorii șapte ani, ci și modul în care va distribui resursele între competitivitate, securitate și dezvoltare. Pentru România, diferența dintre o alocare protejată și una diminuată se poate traduce în proiecte realizate sau amânate și în oportunități economice câștigate sau pierdute pentru comunități.
Material realizat în cadrul unei inițiative editoriale cu finanțare europeană.
