Unde: Pe strada Covaci nr. 6, la etajul 1, într-un pod spaţios şi elegant, se află probabil singura absinterie din centrul Bucureştiului. Normal, doar nu e şaormărie, să ai nevoie de una la fiecare zece metri. Una e de-ajuns. Cînd intri, ai putea confunda locul cu o cafenea, doar că în general clienţii sînt mult mai piliţi.
Muzică: E în surdină, cît să poţi face o conversaţie la masă fără să ţipi şi, în acelaşi timp, să nu auzi conversaţia de la masa alăturată. Din păcate, bagă din cînd în cînd dubioşenii goth şi new wave care zgîrie urechea oricărui om care nu a încercat niciodată să-şi taie venele.
Cine: Pe lîngă oameni normali de toate genurile, veniţi să arunce ceva foarte alcoolic sub nas, e şi o concentraţie peste medie de ciudaţi goth, îmbrăcaţi în piele, vopsiţi în cap şi cu o paloare jalnică pe faţă. Nu destui cît să fie deranjanţi, dar destui cît să te întrebi, existenţial, ce a apărut prima oară în barul ăla: muzica goth penibilă sau oamenii goth penibili.
Cît: Întîi vreau să vă spulber un mit urban: absintul nu are absolut nici un efect halucinogen, decît dacă îţi ţii LSD-ul în el. În rest, e doar un alcool foarte puternic, care trebuie diluat cu apă şi băut într-un ritual destul de complicat pe care îl puteţi experimenta aici, de la 15 lei în sus. Bere obişnuită nu au. Doar de import, organică, nefiltrată şi alte combinaţii nemasculine începînd de la 7 lei.
WC: De o singură persoană. Dacă e ocupat, nu intra decît dacă cunoşti destul de bine acea persoană.
Singurul defect al acelui bar este fumul excesiv, nu inteleg cum pot sa stea oamenii aia acolo.