Alexandru Popescu: „Pentru Pungești, locul libertății noastre!”

În Pungești, de Crăciun, sătenii au renunțat la greva foamei. În București, greva foamei pentru Pungești a trecut și de pragul psihologic al Crăciunului-Revelionului. Alexandru Popescu din Bărcănești-Prahova merge mai departe.

Reporter:Cum a fost de Revelion?

Alexandru Popescu: Lume multă la Universitate, aici, multă. Mai multă decît într-o zi oarecare.

Rep.:Și v-au întrebat de viață?

A.P.: Sigur, am și petrecut anul 2013 spre 2014 împreună cu niște oameni care mai vin, îmi mai dau ceai.

Rep.: Greva foamei feerică, nu?

A.P.: S-a întîmplat, dacă oamenii au serbat în stradă, strada nu e a mea, e a tuturor. Normal că am avut parte și de artificii și gălăgie.

Rep.: Și nu v-a fost rău că sînteți singurul serios într-o lume care se distrează?

A.P.:Fiecare cu ale lui. Eu cu Pungeștiul, alții cu bucuriile lor.

Rep.:Cauza nu este a dumneavoastră. Pungești e moldovean, Chevron e american, dumneavoastră sînteți prahovean, faceți greva ca un bucureștean.

A.P.:Ca cetățean fac grevă. Ca om care am dreptul să protestez împotriva nedreptății. Vreau să vorbească natura la Pungești, nu interesul politicianist, nu șpaga. De ce sîntem așa de ușor de cumpărat? De ce poate face oricine din noi orice? De ce? Eu lucrez cu natura, trăiesc în natură, de ce cei din Pungești sînt bătuți, alungați de pe pămînturile lor, de ce cuvîntul lor nu este băgat în seamă? Nu vrem gaze de șist, nu vrem! Politicieni, terminați cu prostiile!

Rep.:Greva foamei la ce duce?

A.P.:Am mîncat destul fără rost, acum este momentul să nu mănînc cu un rost. Pentru Pungești, locul libertății noastre!