Criza datoriilor suverane e genul de catastrofă light, cu consecinţe trecătoare şi limitate la o singură specie. O catastrofă serioasă, însă, ia în calcul un întreg manual de biologie. Ravagiile ei se întind pe intervale geologice şi lasă urme pe pămînt, pe apă şi în aer. Despre cursul valutar la sfîrşitul anului 2011 nu va mai vrea nimeni să audă peste doi-trei ani, cînd Europa va face cumpărături cu un euro ceva mai experimentat. Dar despre dispariţia definitivă a unui paradis şi despre execuţia sutelor de specii care l-au populat vor scrie doine de jale generaţii de biologi.
În timp ce citiţi acest text, în Delta Dunării se petrece un masacru. Seceta a dus cotele apei atît de jos, încît peştele, refugiat în canale şi bălţi, înoată cu spinarea la vedere. Să-l prinzi e o joacă de copil. Să-l extermini e o chestiune care ţine de lungimea plasei. În astfel de situaţii, din Germania pînă în Guyana, se interzice orice fel de pescuit. În România, abia ăsta e semnalul. Cu aprobarea tacită a tuturor autorităţilor, localnicii rad bălţile cu năvodul, golesc canalele cu setca, electrocutează braţele Dunării şi se pregătesc să arunce în aer gurile fluviului, pentru cazul că ar putea să scape vreun pui de sturion. Ca nu cumva extincţia peştelui să fie stridentă, ea e acompaniată de alte ucideri. Stoluri întregi de raţe şi gîşte sălbatice sînt mitraliate de vînători italieni combinaţi cu braconierii noştri, angajaţi la Poliţie sau la Garda de Mediu.
Lebedele, sitarii, becaţele, ba chiar rarisimul vultur codalb sînt secerate şi abandonate în gîrlă. Mistreţii nu mai pot păşi pe nicăieri fără să calce în laţurile de sîrmă oţelită, puse de săteni. Vidrele au dispărut aproape cu totul şi sînt astfel cruţate de privelişte, dar egreta, cormoranul, lişiţa sau găinuşa de baltă trebuie să aştepte mai întîi ca focul să ajungă la ele. Mii de hectare de stuf sînt incendiate, cu tot cu cuiburi şi cu contribuţia lor la ornitologie, ca să aibă localnicii păşuni. Pădurile sînt culcate la pămînt fără bon de la pădurar, ca să poată fi încălzite pensiunile construite ilegal. Dacă ar putea să iasă pe uscat, peştele hăituit nici n-ar avea unde să se ascundă.
Delta e azi un lagăr de exterminare a naturii, păzit de gardieni criminali, păziţi, la rîndul lor, de două decenii, de clasa politică. Peştii s-au dus, ne-au rămas curvele.
dupa atatea secole de otravit fantani si parjolit pamantul de ce ar fi altfel acum?
acu’ se vede mai tare pt ca suntem mai multi.
Catavencilor, voi sunteti baieti destepti, chiar nu e nici o solutie sa ajunga hienele astea unde le e locul ?
vad doua solutii: sa-l inviem pe Ceashca sau sa le dam toata delta vecinilor. nu ca ar fi mai gospodari dar atunci am putea noi sa-i infieram si sa ne batem plua de ei.
off-topic. am 2 comentarii de facut, 1) as vrea sa nu fie nevoie sa scriu aici, dar desi am cautat nu am gasit pe pagina o chestie de genul contact sau adresa de e-mail.exista una?. 2) suntem 2 prieteni destul de departe unul de altul care ne trimitem din cand in cand cate o caricatura de mardale, ca na ne place la amandoi. ei daca vrei sa trimiti mai departe o anume caricatura trebuie sa deeschizi poza si sa copiezi linkul. nu se poate sa fie mai simplu? plus desi aveti pagina pe FB am cautat sa dau share la o caricatura, nici acolo nu am gasit. exista cumva si nu o vad eu ?! Mardale ii genial si cred ca merita metoda mai simpla de al fwd.
Razvan, cand ti-am vazut comentariul am inceput sa rad! Exact aceleasi cuvinte le-am folosit si eu dupa ce am vazut Roma anul trecut, povestind unor prieteni ce faceau romanii prin sec 12, 13, 14 in Roma in comparatie cu ce faceau ai nostri! :))
Superb articol!!… Pacat ca,continutul sau este foarte trist!!