Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Amgad Hassoun, CEO de tour-operator din Cairo: „Anul trecut, doar în Hurghada, au fost peste 70.000 de turiști români”

Zoom Amgad Hassoun, CEO de tour-operator din Cairo: „Anul trecut, doar în Hurghada, au fost peste 70.000 de turiști români”

Dialog amical cu Amgad Hassoun, șeful agenției de turism din Cairo care a co-organizat excursia de presă a grupului de jurnaliști români invitat pentru o săptămînă, la începutul lunii aprilie, în Egipt.

Dacă ar fi să faceți un clasament, care sînt cele mai apreciate servicii turistice pe care le oferiți clienților dumneavoastră?

Cele legate de turismul cultural-istoric și de activitățile la Marea Roșie. Dacă e să fac un top, în el ar figura, desigur, excursiile la Piramide, Sfinx și muzeele și siturile Egiptului antic, apoi croazierele pe Nil. Flash Tour are o experiență de 36 de ani în acest business; deținem o flotă de șapte nave de croazieră și 150 de autocare, cu care operăm transport în tot Egiptul, avem hotelurile noastre, nu numai aici, în Egipt, dar și în străinătate, în Africa (Zanzibar, Tanzania), în Italia. Pandemia ne-a oprit dezvoltarea, dar, începînd de anul viitor, vom propune noi destinații și produse turistice, printre care și croaziere pe Mediterana.

De cînd a început să fie atractivă piața românească ?

Înainte de pandemie, asiguram servicii turistice pentru 600.000 de clienți, anual, oameni veniți, în principal, din Franța, Italia, Olanda, Germania, Rusia, Ucraina, Uzbekistan. România e o experiență nouă pentru noi, dar o tratăm cu aceeași atenție pe care o avem pentru toți clienții noștri. Piața românească este una foarte importantă, plănuim să creștem și să ne dezvoltăm oferind toate serviciile disponibile și sprijin total partenerilor noștri. Pînă acum n-am colaborat cu tour-operatori români decît în Zanzibar, acolo unde, în ultimii patru ani, am avut oaspeți mulți compatrioți de-ai dumneavoastră.

Ce preferă românii veniți în Egipt?

Cunoaștem preferințele românilor: ei vin în special pentru mare – plajă, baie, snorkeling și diving, observarea vieții marine din Marea Roșie. Apoi, pentru turism cultural-istoric: excursiile din Hurghada la Luxor și cele la Cairo, la Piramide, Sfinx, muzeul național, se bucură de interesul unui procent însemnat al turiștilor români. Local, are mare succes și shopping-ul în centrul orașului Hurghada.

Turismul a fost afectat în ultimii ani de pandemie; acum, de conflictul militar din Ucraina. Presupun că turiștii ruși reprezentau o parte însemnată a incoming-ului egiptean.

Corect, înainte de invazia Ucrainei, ne vizitau foarte mulți ruși; conduceau, practic, topul turiștilor. Acum, germanii sînt pe primul loc, urmați de englezi, francezi, italieni, olandezi și, sezonier, în anumite perioade, de cehi, sîrbi, polonezi și, desigur, români. Anul trecut, doar în Hurghada, au fost peste 70.000 de turiști români.

În an de pandemie. Aveți statistici de dinainte de 2020?

Nu, dar a fost realmente o surpriză să constatăm că, în 2021, turiștii români au trecut brusc în top, cu o cerere masivă care a depășit ca număr alte naționalități, astfel încît mulți operatori au mărit numărul de charter-e de România ca să acopere cererea.

Da, a fost un context special: românii n-au mai putut merge, din diferite motive legate de măsurile mondiale anti-COVID, în destinațiile lor favorite de vacanță și au ales Egiptul, care a fost mai permisiv, mai puțin restrictiv. Apropo, cum a afectat pandemia turismul egiptean?

Pandemia a avut un impact major asupra turismului, o mare parte din hoteluri, restaurante, magazine s-au închis complet, pentru cîteva luni. Înainte de pandemie, aeroportul Hurghada opera cel puțin 250.000 de călători pe lună, doar contorizînd charter-ele din diferite țări, în principal europene, fără să socotim zborurile interne. În anumite perioade din 2020, n-au mai aterizat aici nici măcar 25.000 de pasageri – sub 10%, deci, față de anul precedent, sezonul turistic 2020 fiind salvat parțial de turismul intern. 2021 a fost mult mai bun și previzionăm că sezonul 2022 va reveni la nivelul înregistrat în 2019, chiar și fără turiștii ruși și ucraineni. Sperăm să compensăm lipsa acestora prin mărirea numărului turiștilor germani și, desigur, români.

O întrebare pregătită pentru ministrul Turismului egiptean, dar aș vrea să cunosc și opinia unui om implicat direct în acest business: cum a reușit Egiptul să fie una dintre puținele destinații turistice în pandemie?

Imediat ce vaccinul a fost disponibil, tot personalul implicat în turism a avut acces gratuit și prioritar la vaccinare. S-a oferit sprijin financiar pentru toți tour-operatorii care organizau charter-e, rambursîndu-li-se o parte dintre costuri (pentru locurile neocupate în avion, de exemplu). S-au instituit reduceri pentru intrările la muzee, s-au înființat centre de testare PCR în aeroporturi, la un cost subvenționat de doar 25 de dolari/test (din cîte știu, cel mai mic preț, comparativ cu alte țări turistice), hotelurile și agențiile de turism au fost scutite de anumite taxe, s-au înghețat dobînzile la credite, s-a acordat o perioadă de grație la plata ratelor.

Turismul egiptean este privat sau de stat? La cel privat, acționariatul este local sau străin?

Turismul egiptean este complet privat, în proporție de 95 % deținut de cetățeni egipteni.

Cît din PIB reprezintă turismul?

Principalele surse de venit valutar ale Egiptului sînt Canalul de Suez și turismul.

Procentual, cam cît înseamnă turismul în economia egipteană?

Cel puțin 25 %. Șase milioane de egipteni sînt angajați în turism.

Vă ocupați doar cu incoming sau faceți și outgoing?

Din păcate, din cauza obligativității obținerii vizei turistice, care necesită mult timp pentru procesare (30-45 de zile), este foarte dificil să organizăm excursii pentru cetățenii noștri în majoritatea statelor europene. E mai simplu și mai ușor în țările care nu impun viză (Albania, Turcia).

Am pus această întrebare pentru că, poate, în viitorul apropiat, România va deveni o destinație turistică și pentru egipteni. Charter-ele sînt pline pe sensul spre Egipt; de ce nu s-ar umple și la retur cu egipteni dornici să vadă țara noastră, care are multe și variate oferte în turism (mare, munte, Delta Dunării, rural, balnear)? Credeți că egiptenii ar fi interesați?

Da, cu siguranță, pentru că prețurile românești sînt accesibile, nu sînt atît de mari, comparativ cu Europa occidentală. Dacă s-ar rezolva problemele cu viza, numărul turiștilor egipteni în România ar crește, cu siguranță. Aș vrea să vă pun și eu o întrebare, dacă-mi permiteți: credeți că românii ar fi interesați de croazierele pe Nil?

Românii sînt deschiși să exploreze, să vadă și să facă lucruri noi. O mare parte dintre ei au vizitat deja destinațiile turistice clasice și sînt interesați să descopere locuri inedite în concediile lor. Deci, da, cred că o croazieră pe Nil ar putea fi următoarea chestie de făcut pentru mulți dintre ei.




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

Ultimele articole
Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

  • Restrîngerea domeniului luptei

    19 septembrie 2022

    Cele șase turnuri de fum de la IMGB, ultimii martori ai industriei grele socialiste, s-au prăbușit vineri la pămînt, executate cu muniție adevărată. Cadavrele urmează să fie cărate cu basculantele […]