Delta Dunării e pe cale să piardă războiul cu oamenii. În ultimii douăzeci și opt de ani și-a pierdut peștele, capacitatea de a-l regenera și speranța de a-și recupera teritoriile confiscate de agricultura socialistă.
Specii întregi sînt gata să dispară, să migreze definitiv,
să fie exterminate. Păsări, reptile, mamifere, amfibieni, pești, plante și insecte își așteaptă rîndul în seriile condamnate. Singura specie care nu dă semne de oboseală trăiește la Consiliul Județean Tulcea, în primăriile Deltei, în pensiuni fără autorizație și în bordeiele pescarilor braconieri, dar își extinde arealul în Parlamentul și în Guvernul României ori de cîte ori are nevoie de aprobări.
Delta a fost stoarsă de pește prin braconajul patronat politic. Lipovenii au făcut extracția, dar transportul, desfacerea și protecția judiciară au fost asigurate de la nivel înalt. Paraziții acestei lumi, politicienii, au pus la punct climatul în care dăunătorii fără blană și pene s-au înmulțit în Deltă. Sub umbrela mafiotă a partidelor politice a proliferat fauna bandiților locali, care s-a clasificat apoi științific în încrengături, familii și grupuri organizate.
Ultima linie de apărare a paradisului pierdut e Rezervația Biosferei Delta Dunării,
dar vorbim aici despre un gard cu stinghii rare, care nu reține nici răpitorii mici din Crișan și Maliuc, darămite peștii mari de la București.
Din 1990 încoace, populația din Delta Dunării s-a redus la jumătate, în timp ce spațiul intravilan s-a triplat. Treptat, RBDD a pierdut din controlul asupra unei părți a teritoriului prin predarea prerogativelor administrative către primării, prin evoluția legii. Au apărut UAT-urile, unitățile administrativ-teritoriale, tîrînd după ele toată înfumurarea și absurdul legislativ pe care PDSR le-a încredințat unor primari. În baza lor, primarii Deltei au vîndut și terenul de sub cuibul pelicanilor, eliberînd ultima palmă de pămînt sălbatic de sub ocupația florei și faunei. Pe partea de agricultură, puterea financiară a fost mutată la Consiliul Județean, prin alocarea concesiunilor. RBDD a rămas autoritate doar în ceea ce privește reglementările de mediu, dar cu vîntul suflînd în buzunare și cu putere de decizie decorativă.
Controlul politic funcționează unitar,
fiindcă UAT-urile, adică primarii, sînt în subordinea Consiliului Județean. Bunăstarea primarilor se traduce, în final, ca un sprijin electoral pentru CJ. Cel mai masiv transfer de prerogative către CJ și UAT a fost făcut de guvernatorul liberal Paul Cononov, răsplătit cu posturi de director în diferite structuri de autoritate județeană după ce a părăsit fotoliul de guvernator (în prezent e șef la Secția de Gospodărire a Apelor Tulcea).
Mecanismul de control al binomului CJ – UAT-uri asupra Rezervației a fost realizat fie prin desemnarea guvernatorilor, fie prin presiunea primarilor asupra RBDD. Dacă guvernatorul pupă mîna nașilor locali, atunci intră în familie, pune la dispoziție normele de jaf și ia parte la împărțirea prăzii. Dacă, printr-un accident, Bucureștiul desemnează un guvernator rebel, care impune limite ecologice, primarii se revoltă în numele locuitorilor Deltei. Lipovenii, haholii și pescarii de alte etnii, care fac parte din lanțul trofic al braconajului, se adună cu primarii în sediul Consiliului Județean, unde cer desființarea Rezervației și demiterea guvernatorului.
Pînă acum au fost trei guvernatori care au opus rezistență
și care au simțit tăișul acestei cete pe grumaz: Andrei Svoronos, Virgil Munteanu și Mălin Mușatescu. Pentru primii doi nu se mai poate face nimic, dar ultimul e încă în funcție.
Guvernatorul Mălin Mușatescu împarte acum soarta cu speciile amenințate. Ca să-l protejăm, o să întindem acest subiect pe mai multe episoade. Vom trage perdeaua de pe mușuroiul de termite care devorează trupul și sufletul Deltei. Vom vorbi nu numai despre braconaj și politicieni, ci și despre patronatele din turism și concesiuni, despre legi cu dedicație, abuzuri administrative, complicități judiciare, agricultură otrăvitoare, corupție, ofițeri de Securitate și bani murdari. Adică despre tot ceea ce n-ar trebui să existe în cea mai frumoasă Deltă a Europei.
(va urma)
Problemele Deltei Dunarii la fel ca a tuturor apelor de pe teeritoriul Romaniei, sunt doua mari si late: braconajul – cel electric in special si poluarea sutelor de mii de balastiere de pe maluri. Restul sunt povesti.