Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Avem o Deltă. Cum o jefuim? Episodul 5: Turismul, oaia grasă care funcționează la negru

Zoom Avem o Deltă. Cum o jefuim? Episodul 5: Turismul, oaia grasă care funcționează la negru

Delta Dunării este pentru turismul românesc ceea ce sunt Hagi, Ilie Năstase și Nadia Comăneci pentru imaginea străinilor despre România. Sau, mai bine zis, ar trebui să fie. Dar, în realitate, nu e. Delta nu apare în spoturi ale unor bănci franco-române, e drept, ci apare mai degrabă în spoturi la telefonie mobilă, dacă e nevoie de arătat un loc izolat, unde se ajunge greu. Sau mai apare, irelevant, în spoturi pentru turismul românesc, de parcă turiștii potențiali ar trebui să cadă pe spate văzând niște imagini filmate din aer în zone în care ei, de fapt, nici măcar nu au voie să intre, fiind strict protejate. Dar, în fine, când cineva vrea să vorbească semidoct despre șansele turismului românesc simte neapărat nevoia să aducă în discuție Delta Dunării.

Pentru că Delta este o rezervație naturală,

e mai greu să promovezi responsabil un turism de masă în zona asta. Pentru că, oricât de mult și-ar dori localnicii sau operatorii din turism să vadă șirur-șiruri de turiști luând cu asalt pensiunile, hotelurile și restaurantele, lăsând teancuri-teancuri de bani în Deltă, lucrurl ăsta n-ar fi deloc benefic pentru natură.

Un ziarist cunoscut, cucerit de confortul oferit de resortul în care a stat cam o sptămână pregătindu-și, gratis, emisiunea, s-a avântat în urmă cu niște ani să vorbească despre Deltă ca despre o destinație similară litoralului românesc al Mării Negre. Luat de valurile mici ale Dunării, sau de cele și mai mici ale piscinei din cadrul complexului de lux, respectivul visa deja la 100.000-150.000 de turiști pe week-end în Deltă, măcar pe timpul verii. Că, cică, atâția merg pe litoral și uite cât de bine se câștigă de la Vamă la Mamaia.

Ori, 100.000 de turiști

simultan în Deltă n-ar însemna nimic altceva decât un mic dezastru ecologic. Sau unul mai mare.

Să ne imaginăm că toți acești 100.000 de turiști ar pleca aproximativ în același timp spre Deltă și ar vrea să ajungă la destinațiile lor cam tot în același timp. Nu discutăm despre lipsa unei autostrăzi sau despre cât de aglomerat ar fi drumul între București și Tulcea. N-are rost. Dar pentru a transporta din Tulcea, Dunavăț și Murighiol 100.000 de oameni spre localitățile din Deltă, în același timp, ar fi nevoie de 10.000 de bărci de câte 10 persoane. Deși Delta are o suprafață enormă, 10.000 de bărci vânturându-se pe canale sau chair pe cele trei brațe mari ale Dunării ar semăna cu câteva sute de mașini băgate cu forța în Centrul Vechi din București, vineri seara. Cam imposibil și cam dezastruos, cum spuneam.

În Deltă există, oficial,

doar 378 de structuri de cazare, însumând aproximativ 5.500 de locuri de cazare. Astea sunt ultimele cifre, fluturate pe la începutul anului de un reprezentant al Ministerului Turismului. Nici INS nu are date mai optimiste.

Dar vorbim despre unitățile și locurile de cazare declarate, pentru care se plătesc taxe și impozite. Estimările spun că, de fapt, capacitatea de cazare ar fi dublă, cel puțin, dar pensiunile ar fi declarate case de vacanță, pentru a se evita plata impozitelor. Chiar și așa, cu 5.500-10.000 de lcorui de cazare, Delta nu paote fi o destinație pentru tursim de masă.

Datorită distanței până la destinație, Delta nu este nici cel mai potrivit loc pentru a practica turismul de week-end. cu excepția pescarilor înrăiți, puțini oameni ar fi dispuși să facă 3-4 ore pe șosea, urmate de alte 3-4 ore cu vaporul pentru a ajunge la Sulina, vineri după-amiază, de unde ar trebui să pleca sâmbătă la 6-7 dimineața, pentru alte 4 ore pe vapor și 3-4 ore în mașină, până acasă.

Dar asta nu înseamnă

că nu există oameni care sug bani buni sub pretextul că promovează turismul de masă în Deltă. Recent, Consiliul Județean a luat decizia de a se retrage din Asociația Litoral Delta Dunării, condusă ani de zile de către Corina Martin. Asociația cu pricina n-a făcut, ani de zile, decât să apere interesle unor investitori în turismul de masă, dăunător Deltei, și să ceară bani pentru promovarea și organizarea unor înghesuieli sinistre. Retragerea din această asociație e un semn că cineva începe să înțeleagă, totuși, că e mai profitabil să nu siluiești nici natura și nici bugetul, lăsându-le pe mâna unora care ar turna asfalt în zonele strict-protejate, ca să poată vedea fantomele păsărilor pe cale de dispariție dintr-un BMW X6 sau un Volvo XC-90, proaspăt scos de la polish.

În anii de glorie ai

guvernării PDL, Elena Udrea a găsit în Deltă un cap de pod pentru a revărsa bani destinați turismului, dar al căror scop era, mai degrbă, să se întoarcă în roabe la partid. S-au asfaltat câteva drumuri turistice, s-a consturit un miniport în Sfântu Gheorghe și s-au băgat aiurea niște bani în plaja de la Sulina, de era să ne aplice UE procedura de infringement pentru nerespectarea legislației europene în materie de mediu. Drumurile alea, turistice sau nu, au fost construite de aceeași firmă, venită din București în același timp cu mandatul de președinte CJ al lui Victor Tarhon. Unul dintre drumuri, cel dintre Tulcea și Dunavăț, a fost pe lista proiectelor cu bani europeni din cauza cărora UE a încetat, într-o vreme, să mai dea bani. Iar povestea construcțiilor de pe plaja de la Sulina nu s-a temrinat nici azi. Practic, acolo au fost investiți grămezi de bani publici iar investiția a fost făcută ilegal, prin încălcare unei zone protejate. construcțiile ridicate atunci sunt astăzi părăsite și, în curând, vor ajunge prin soble localnicilor, în vreo iarnă mai aspră.

Da, mișto în Deltă, uneori chiar superb,

dar pentru a rămâne așa e nevoie de un management al destinației inteligent și nejignitor. Viitorul nu e al celor zece mii de bărci pe week-end, ci al bărcilor eco, propulsate de vâsle sau de motoare electrice. Și poate că nu vor veni 100.000 de turiști cu pulpele de pui prăjite acasă și transporate pe vapor până la pensiune, ca să ajungă toată vacanța, ci doar câteva mii pe săptămână, dispuși să cheltuiască bani pentru liniște și peisaje, nu pentru muzică și anturaje.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • De ce începe să-mi fie mie rușine de sfînta nerușinare a altora

    19 iunie 2018

    Într-o vreme în care personajele lui Caragiale au evadat din proiect sfidînd legile metamorfozei, nu părem prea zguduiți că Mița Baston i-a luat locul lui Tipătescu, nici că Efimița nu […]

  • Klaus și uz de klaus

    19 iunie 2018

    Săptămîna trecută, un judecător al Curții Constituționale, Lăzăroiu, a fost amenințat. Sună îngrozitor, dar e exact așa cum sună. Consilierul prezidențial Tănăsescu și-a luat concediu și l-a atras în biroul […]

  • Isărescu și sclavii

    19 iunie 2018

    Când au apărut informații despre colaboratorul Manole, în presă a fost embargou ca pe vremea lui Gabriel Oprea. Există suspiciuni mai mult decât rezonabile că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a […]

  • Războiul de independență se amînă

    12 iunie 2018

    Mitingul PSD, înrămat de Antena 3 și RTV, atîrnă acum pe perete, alături de mitingul #rezist, pictat, de-a lungul unui an întreg, de Digi24, Realitatea TV și HotNews. Sînt două […]

  • Dulăul cu colții pe-arginți

    12 iunie 2018

    “Bătrânii și moldovenii ne vor distruge viitorul!”, spuneau, fără fereală, antipatizanți de toate vârstele ai PSD-ului, înainte de parlamentarele din 2016. Prin urmare, pe locul 1 al listei pentru Senat […]