Bețivi, burți păroase și țîțe

Orice tînăr alcoolic care abia poate să lege, în stare de trezie, cîteva propoziții cu sens, odată mutat în Vama Veche devine un boem, un neînțeles, un viitor poet în care acum fermentează, pe lîngă cincizeci de kile de bere “Noroc”, și o găleată de idei revoluționare – pilonii pe care se va ridica frumoasa lume de mîine.

M-am săturat să văd în fiecare an, de 1 Mai, reportajele din Vamă cu unii împrăștiați pe nisip ca rahații de cîine pe aleile din cartierele bucureștene. Se cred cool, frate, originali, păstrători ai unor valori pe care main-ul cultural al vremii, oricît s-ar strădui, tot nu le poate încorpora, nu le poate perverti, nu le poate mesteca. Evident, nimic mai fals: mahmureala este o valoare pentru care Bayer a găsit de mult antidotul. E de-ajuns să treci dimineața pe la Catena.

Pe lîngă acești autentici care urăsc manelele (și-și exprimă această ură zbierînd ca maimuțele violate pentru ca apoi, epuizați, să se prăbușească în nesimțire cu o aură de vomă în jurul capului), reportajele din Vamă ni-i mai prezintă, invariabil, pe curajoșii care fac baie în mare. Mare curaj – e știut că, de fiecare dată cînd un tînăr cu capul greu face baie la 10 grade, un copil bolnav de cancer scapă de boală ca prin minune, o ursoaică panda rămîne însărcinată și o pădure defrișată din Carpați se regenerează peste noapte.

Tîmpă, pătrunsă poate prea adînc de spiritul sărbătorilor pascale, reporterița anunță deschiderea sezonului la "distracția pe cinste" și în Mamaia. Aici lucrurile stau puțin altfel. Brusc, ecranul se umple de burți păroase și țîțe goale. Ei sînt niște hipopotami care spun "cartofiori" la un lighean de cartofi prăjiți, ele sînt niște fete care încearcă să se bronzeze uniform, în speranța că urma vînătă de cataramă din frunte nu se va mai vedea atît de bine. Ei vin acolo ca să mănînce pînă le țîșnește grăsimea prin porii feței ca zeama dintr-o lămîie, ele ca să-și afișeze bronzul de la solar, că e aiurea să apari la mare, în mai, albă. Ei au început de chelie, ele de cancer de piele. Distracție, frate!

Publicat în Cațavencii, nr. 17(95) 2013