Bogdan Mîndrescu Vuitton, unealta hrăpăreață a cuplului Ciolacu-Grindeanu

Ca să nu cadă sub standardul de hoție dobîndit de-a lungul istoriei, PSD și-a instalat mereu la robinetele statului canalii iuți de mînă. Mîndrescu e cea mai vizibilă realizare a momentului, cumulînd, în cascadă, sinecuri nerușinate, pe care partidul și le atîrnă la rever, alături de minciuni, datorii, prostie și dosare. Azi, Mîndrescu e șef la Compania Națională Aeroporturi București, în urma unui concurs organizat de el însuși, e membru în consiliile de administrație ale Registrului Auto și Autorității Aeronautice Civile și suge lunar 134.000 de lei din taxele cetățenilor cinstiți. Puține instituții de stat au scăpat de sucțiunea acestui gangster bugetar, prezent în stenograme DNA, dar niciodată în ordonanțele de reținere. De-a lungul anilor, Mîndrescu s-a îndestulat de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, Portul Constanța, Aeroportul Henri Coandă, Televiziunea Română, Ministerul Economiei. Legenda lăcomiei lui, însă, sare întotdeauna peste CV.

Despre combinațiile de la Autoritatea Aeronautică se vorbește cu jumătate de gură, fiindcă angajații se tem să nu-și piardă locul de muncă. Dar povestea aprobărilor pentru regimul de înălțime al blocurilor-turn din București – aprobări care cer la schimb un etaj întreg pentru semnătură – se țese din sferturi de cuvinte. Șpaga merge la braț cu abuzul de funcție și țărănia, căci, în relatările unor părinți de la Bazinul Clubului Rapid (aflat în subordinea Ministerului Transporturilor), copiii veniți să practice înotul de performanță erau adesea evacuați, ca să poată pluti, bea șampanie și fuma trabuc pe luciul apei un secretar de stat de 130 de kile.

Mîndrescu a fost și e combinatorul suprem de la Transporturi, unealta intangibilă a cuplului Ciolacu-Grindeanu, omul competent în domeniul plicului și al cutiei de pantofi, elefantul uns cu toate alifiile junglei, aranjorul și cărăușul, pasionatul de lux care proba haine în magazinele Marriott, lăsînd apoi timp părților interesate să vină să achite nota.

Bun, să zicem că astea sînt mărunțișuri care nu trec de cinci-șase cifre, apucături mizerabile și trecute cu vederea, care țin de natura ireductibilă a unui pesedist. Dar Mîndrescu a îndeplinit sarcina de frînar al proiectelor pe care Grindeanu și Ciolacu nu le puteau respinge direct. De pildă, propunerea companiei Pegasus (low-cost-ul Turkish Airlines) de a transforma, la TAROM, cîteva zeci de aeronave Boeing 737 de pasageri în cargo a fost deviată de Grindeanu, pentru refuz, la Mîndrescu. La fel, propunerea companiei israeliene IAI de a transforma, la TAROM, cele trei aeronave Airbus 318 ale companiei în avioane de transport rapid pentru armata României a fost blocată tot cu instrumentul din Buzău. Căci da, Mîndrescu se trage nu doar dintr-un tată care merită căutat în secretele SIE, ci și din localitatea de baștină a singurului premier fără diplomă de bacalaureat.

Mai inamovibil ca un judecător, Mîndrescu a fost și e păstrat în funcții de gruparea Ciolacu-Grindeanu pentru capacitatea lui – neanchetată de DNA – de a satisface speranțele de bine personal ale celor doi vătafi pesediști.

Dacă cineva dorește să înțeleagă valoarea publică a lui Mîndrescu, n-are decît să dea o tură prin Aeroportul Henri Coandă, care arată la fel de jalnic precum viitorul țării.