BOR e supărat rău pe Pride

Rare sunt ocaziile în care auzi despre BOR, în afară de Paște și Crăciun. Mai scoate Teodosie câte o tâmpenie și-ncearcă băieții în sutană să se deszică de el, cu toate că nu prea reușesc să-l țină sub control. Mai apare în presă, destul de rar, câte un scandal cu popi abuzatori sexuali. Și-apoi mai e și nelipsita ocazie a Pride-ului. Cam atât consideră BOR-ul necesar să comunice cu turma creștinească, în mod public și oficial.

Într-o singură ocazie dintre acestea e vehement, vocal, acuzator. De Pride! Ăsta e evenimentul care-i scoate din sărite, îi face să spumege și să se înece cu discursuri pompoase, semi-discriminatorii, semi-pline de ură.

Anul ăsta e special

 Marșul Pride e exact înainte de Rusalii. Așa că BOR s-a supărat puțin, că nu i se pare normal ”că evenimentul Bucharest Pride este alăturat în mod sfidător sărbătorii religioase menționate, aceasta din urmă având o conotație sfântă pentru întreaga creștinătate. Prin urmare, Bucharest Pride este un act provocator și total nepotrivit”.

Nu știu cine a venit cu ideea sau cine a pus-o în cuvinte pe hârtie. Dar, când a făcut-o, n-a luat în calcul câteva chestii simple:

• România e stat laic, ortodoxismul nu e religie de stat și, în plus, mai avem câteva confesiuni care – șoc și groază! – nu țin Rusaliile. Să nu mai vorbim de ăia care au fost botezați ortodocși în necunoștință de cauză și care acum se declară atei sau agnostici.

• De 20 de ani, luna iunie e luna Pride-ului în România. Spre deosebire de Rusalii, care pot pica oricând, după cum li se pare sfinților părinți ca ar da bine să stabilească data Paștelui, Pride-ul pică în aceeași lună. Puteau să schimbe data Paștelui, să pice Rusaliile în mai, dacă sunt atât de deranjați de asociere.

• Pride-ul e un eveniment laic. Rusaliile – religios. Ce treabă au unul cu celălalt? E ca și cum ai spune că nu pot să mă duc să mă întâlnesc cu prietenii mei, la o lansare de film sau de carte, pentru că a doua zi sunt Rusaliile. Mă, voi gândiți?

• Cel mai probabil nimeni gay nu s-a gândit la asociere pentru că – ghici ce? – multora dintre noi nu ne pasă de Rusalii. Pentru că avem altă religie, pentru că nu avem nicio religie sau, pur și simplu, pentru că alegem să nu ne pese de o sărbătoare a unei instituții care nu ne acceptă, ne ponegrește și, mai mult, dacă ar avea puterea necesară, probabil ne-ar băga la închisoare sau ne-ar arde pe rug.

• În plus, Pride-ul n-o să se țină în biserici, ci într-un spațiu public, pe un traseu prestabilit, anunțat din timp Nu-ți place, nu veni. Atât de simplu. Că nici eu nu vin la tine în biserică, să mă plâng, dup-aia, c-ai încercat să mă convertești.

Și-a mai plusat puțin BOR-ul

 ”Adresăm un apel tuturor credincioșilor ortodocşi să intensifice rugăciunea pentru familia creştină, să nu răspundă provocărilor venite din partea participanţilor la marşul Bucharest Pride şi nici să folosească un limbaj ofensator sau un comportament violent faţă de aceştia”.

Deja îmi imaginez hoarde de gay interogând oameni pe stradă, să vadă dacă-s cu familia tradițională sau nu și, dacă da, BAM! un curcubeu în cap. Mă repet, știu. Dar voi gândiți? Câți gay ați văzut voi lansând provocări oamenilor, random, pe stradă? Pe câți i-ați văzut vreodată încercând să-i enerveze sau trăgându-i de mânecă să se convertească la gay-tudine? La faza cu convertitul, cred că am fost greșit confundați cu ăia cu biblii colorate, care vor să-ți povestească de împărăția cerurilor și cum poți fi mai aproape de dumnezeu dacă te înscrii la jw.org

Iar îndemnul ăla la pace pentru bunii creștini e de fapt o recunoaștere a capacității si dorinței acestora de a fi vulgari și violenți.

Revenind la cât de comunicativ și implicat social e BOR-ul

N-a scos o vorbă când, în campanie electorală, popi îl promovau pe Simion. Cu toate că n-au voie să se implice politic, nici legal și mai ales moral. Când unii care se declarau creștini aruncau cu amenințări în stânga și-n dreapta. Când popii lor au fost acuzați și condamnați pentru abuzuri și viol. Când altul a zis că fetele frumoase cer să fie violate. Când a fost marșul împotriva violenței asupra femeilor. Niciun cuvânt, mă. Nicio reacție, niciun pâs.

Dar când vine vorba de Pride și Rusalii, se agită toți mai ceva ca sifonul. Își aduc aminte că au o datorie morală și socială față de turmă. Redevin păstorii care, în alte ocazii, se fac că plouă. Și emit comunicate de presă despre care știu sigur că sunt pe cât de nociv, pe atât de necreștinești. Că, dacă bine țin minte, parcă trebuia să-ți iubești aproapele, nu să arunci cu noroi în el. Mai ales că nici măcar nu te (re)cunoaște.