Pe 6 iulie, în prezența primului inaugurator al țării, Excelența Sa Klaus Iohannis, președintele României, s-a dat în folosință, cu obligatoria tăiere de panglică și cu atât de necesarele discursuri de politruci, podul peste Dunăre dintre județele Tulcea și Brăila.
Nu s-a scurs multă apă pe sub podul proaspăt inaugurat, nu au trecut mai mult de 2-300 de mașini pe pod, că Primăria din Brăila și Consiliul Județean Brăila s-au și grăbit să-i trimită lui Grindeanu, la Ministerul Transporturilor, o scrisoare prin care solicită ca podul să fie botezat oficial cu numele „Podul Brăilei“.
29 de ani după 1989, după ce firmele care asigurau transportul cu bacul peste Dunăre s-au privatizat și au căpătat acționariat transpartinic, băieții deștepți din Galați și din Brăila s-au luptat din răsputeri ca podul peste Dunăre care să lege Dobrogea de România să nu existe. Cu cifre de afaceri de 6-7 milioane de euro anual fiecare, cele două firme principale din Brăila și din Galați au tras de toți politicienii posibili, le-au dat acțiuni rudelor acestora, i-au băgat prin consiliile de administrație, le-au sponsorizat campaniile electorale. Totul cu un singur scop: business-ul lor cu investiții minime și profituri maxime să meargă în continuare, întru bunăstarea tuturor. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, era musai să nu se construiască nici un pod peste Dunăre în zona respectivă. Și nu s-a construit. Doar că lucrurile o luaseră deja pe un drum greșit, încă de prin 2012-2013.
Când s-au negociat banii europeni ai României pentru exercițiul financiar 2014-2020, a apărut primul ITI românesc. ITI înseamnă, în mare, mecanism de investiții integrate și este o formă prin care o parte din fondurile europene destinate unei țări sunt blocate, pe mai multe axe de finanțare, pentru o anumită regiune. În mod normal, regiunile respective accesează mai greu banii europeni, din diverse motive, și atunci sunt folosite aceste ITI, pentru a ajuta la dezvoltarea regiunilor în cauză. Așa s-a întâmplat și cu ITI Delta Dunării, în care s-au blocat 1,2 miliarde de euro pentru Delta Dunării și județul Tulcea, plus câteva localități din județul Constanța.
În ITI Delta Dunării, o mare parte din bani au fost alocați axei POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), pentru finanțarea unor lucrări de infrastructură care, altfel, ar fi rămas, până la sfârșitul veacurilor, niște vise umede ale oamenilor din zonă. Cea mai mare lucrare era și este, desigur, podul peste Dunăre dintre județele Tulcea și Brăila, care a costat peste 500 de milioane de euro. Inițiativa construirii podului și a finanțării construcției prin ITI Delta Dunării a venit din Tulcea și a găsit sprijin deplin la București. Victor Ponta, care era premier în perioada respectivă, e un pătimaș îndrăgostit de Deltă, pe care o vizitează și în zilele noastre, iar Eugen Orlando Teodorovici, care era ministru al Fondurilor Europene, avea o legătură strânsă cu județul, pe care avea să-l și reprezinte ca senator, între 2016 și 2020. Așadar, cei trei care au pus bazele finanțării, contractării și construcției podului peste Dunăre sunt președintele CJ Tulcea, premierul și ministrul Fondurilor Europene. Nici măcar unul singur dintre ei nu este din Brăila și nici nu a activat vreodată în județul respectiv.
Singura legătură a Brăilei cu podul peste Dunăre este Mihai Tudose, care a fost premier timp de șase luni și oleacă, între iunie 2017 și ianuarie 2018. În ultima zi de mandat, Tudose a semnat, ca premier, contractul pentru construirea podului, contract pregătit, negociat și aprobat cu mult înainte ca el să ajungă prim-ministru. De atunci, cu tupeu și ceva scurgeri de bani publici către presa din Brăila, podul peste Dunăre a ajuns să se cheme în publicațiile brăilene, și nu numai, „Podul lui Tudose“. Cam cum zicea Alecu Donici: „Spre laudă deşartă / Mulţi zic: noi am lucrat, / Când ei lucrează-n faptă, / Ca musca la arat“. Numai că musca pare, prin comparație cu șmecherii din Brăila, o ființă simpatică. Ea, în general, își asumă doar munca boului, în timp ce, continuatori ai strămoșilor cuțitari și mardeiași, ăștia din Brăila vor să-și atribuie ditamai podul, unde au contribuit, zeci de ani, doar cu frâne și piedici.
