Buhnici e la fel. În caz că mai interesează pe cineva. Dacă îi faci acum flagrant, îl prinzi cu portbagajul plin de misoginism.
Buhnici a dat un interviu după ce a fost odios de misogin. În interviu a jucat rolul de martir. În felul său, bineînțeles, adică ceva jalnic. Omul ăsta iradiază incultură, stropește cu incultură, împroașcă. S-a gândit să emigreze, ne zice, iar momentul în sine, acel interviu de pe plajă, îl denumește „prostie pură“. Adică o rătăcire, a fost posedat, orbit, călărit de ceva mai presus de forțele sale. Tocmai asta arată că individul nu înțelege unde și cum a greșit și, mai ales, că tot ce s-a întâmplat ține în principal de context: cine a spus, sponsori, bani, urmăritori etc.
Că unul Buhnici ar fi prost, misogin, incult nu e mare lucru în sine, e plină lumea de astfel de Buhnici – cazul a fost cu influensărul Buhnici. Unul în gura căruia se uită mulți, deci. Cum facem cu asta și cu acele companii care bagă bani într-un astfel de Buhnici?
„Eu credeam că am situația sub control, pentru mine lucrurile păreau clare, într-un anumit fel. În mintea mea era această prăpastie: «Băi, oamenii ăștia știu cine sunt. OK, mi-am ales greșit niște cuvinte, dar ați înțeles ce am vrut să zic», știi? Și am devenit defensiv într-un moment în care nu trebuia să devin defensiv“, a spus Buhnici.
Practic, omul crede ce credea și atunci, doar că ar folosi alte cuvinte azi. Și nu ar mai fi atât de defensiv ca atunci. Probabil că azi ne-ar spune ceva de sfinți dacă ne-am lua de el că e un misogin în fază morbidă.
Eu cred ca nici atunci si nici acum nu stie ce a vrut sa zica. Click Next !
Ciudate vremuri trăim. Un cetățean de soiul d-lui Buhnici m-ar putea eventual convinge sa cumpăr un mop, iar o persoană simpatica precum Adelina Pestrițu, o periuță de dinți. Dar mai mult de atât, prefer să gândesc cu capul meu.