Boboteaza și Sfântul Ioan aduc la foc automat două pachete de tradiții strămoșești care se cer respectate; despre ce trebuie să facem / să nu facem azi, absolut pe bune, doar în continuare!
„Stropitul cu agheasmă”: românii se stropesc cu apă sfințită, apoi stropesc animalele, să fie sănătoase. De la prima oră unii și-au stropit oile din țarc până când s-au îmbibat; agheazma a înghețat, iar acum oamenii se chinuie să le separe cu aparatul de sudură și dalta.
„Udatul Ionilor”: în unele zone cei numiți Ion sunt purificați simbolic prin aruncarea în ape sau fântâni. Acum, pe acolo nu mai există români cu acest prenume, dar a crescut consumul de vin, bere și altele, fântânile fiind înfundate cu rămășițele foștilor Ioni.
„Fumigații”: oamenii ard crengi de brad sau ierburi să purifice casa. De când cu instalațiile pe bază de leduri tradiția s-a pierdut, că brazii de Crăciun nu mai iau foc de la lumânări. Unii tineri cu drag de datină au ars ierburi, dar mai la dos, cu fereală, să nu-i toarne vecinii.
„Chemarea belșugului”: uneltele agricole se ung cu untură, să asigure recoltă bogată. Asta așa-i, mecanicii ung cu vaselină utilajele agricole; pe vremuri, oamenii își ungeau cu untură uneltele ca să le mănânce câinii și, astfel, să aibă motiv de frecat menta.
„Păzitul fântânilor”: prin Oltenia flăcăii se adună lângă fântâni, cu mâncare și băutură, și le păzesc peste noapte, să nu le spurce nimeni. Unor flăcăi care au petrecut doar cu băutură li s-a făcut rău spre dimineață, așa că fântânile păzite de ei au devenit inutilizabile.
„Tăierea Crăciunului”: astăzi se scoate pomul de Crăciun și se păstrează crengi din el; tot azi nu se taie nimic cu cuțitul. Datinile se completează: dacă nu se taie nimic cu cuțitul, găini, vecini, măcar cu parii din brazi să socializeze gospodarii după consumațiile de la Ioni!
Cine nu se veselește astăzi va fi trist tot anul; tot azi nu se bea vin roșu, care amintește de sângele Sfântului Ioan. Soluția ar fi ca televiziunile să bage comedii în loc de știri; cât despre restricție, nu scrie nicăieri despre vinul cu cola, nici despre beri, tării, Mona etc.
Am păstrat pentru final cel mai îndrăgit obicei strămoșesc: ca în oricare zi de sărbătoare de pe la noi, nici astăzi nu se muncește! Așadar, să facem din fiecare zi o sărbătoare!
