Normalizăm toate mizeriile. Trăim, total aiurea, cu impresia că ne vom întoarce la o epocă a stabilității, așa cum era ea înainte de pandemie. Știu, da, ciudată și acea stabilitate, însă infinit mai predictibilă pentru viețile oamenilor.
Dar nu există cale de întoarcere, ci doar normalizare a mizeriilor prin care trecem.
Ministrul plagiator Marinescu a fost și unicul reprezentant al Executivului prezent la ceremonia de sărbătorire a 160 de ani de la înființarea Academiei Române. Acum, la o lună de la acel moment jenant, academicianul Nicolae Zamfir, vicele Academiei Române, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro: „A fost o situație delicată. Cine a generat-o trebuia să fie mai atent, să se gândească, pentru că a pus în dificultate conducerea Academiei. În primul rând, reprezenta Guvernul, deci era în imposibilitate președintele Aurel Pop: afară nu puteai să-l dai, a venit cu mesajul Guvernului, trebuia lăsat, n-avea ce face. A fost un moment penibil“.
Da, dar aceste momente penibile devin normalitate, nu mai scandalizează pe nimeni, iar impostori ca Marinescu trec drept persoane respectabile. Mă rog, nu e ca și cum Academia, azi, ar fi vreun far al integrității și valorilor europene, dar academicienii pământului au stat în fața lui Marinescu și au ascultat ce rahat mănâncă omul despre excelență.
Până la urmă, dincolo de nesimțirea unora, responsabilitatea este tot în spatele celor care nu iau atitudine atunci când văd penibilul, urâtul, răul.
