Ce dramoletă ieftină a devenit povestea asta a comasării alegerilor! Uite-le cum nu-s, dar stai așa, că nu se știe.
Ăsta e, până la urmă, proiectul de țară al guvernului PSD-PNL: să facă niște alegeri care să le dea cu plus. Ar mai fi trebuit doar să aibă inspirația să-l lase pe Rareș să se ocupe de ele, că-n 30 de zile erau comasate toate, locale cu interplanetare, europarlamentare cu interparlamentare, patru luate câte două, în orice fel și chip.
În fapt, nimic din toată povestea asta n-are a face cu eficiența, cu oboseala cetățeanului care, văleu, ar trebui să dea prea des cu ștampila. Și nici măcar povestea cu pericolul AUR & Șoșo, pe care-l invocă niște analiști de ziua a șaptea. Că nu e ca și când un scor mare al AUR sau SOS la europarlamentare ar face să dispară influența primarilor la locale.
Totul este un tunning intern, un reglaj și o măsurătoare a găștilor din cele două partide și a influenței pe care o exercită fiecare. Și a dezarmării acelor găști. Că e mult mai simplu să rezolvi o revoltă înainte să înceapă decât să aștepți circul și să vezi tu ce faci apoi. Bașca, în felul ăsta, cei care vor fi rămas pe dinafara unor candidaturi sau posturi vor fi pensionați și trași discret pe dreapta. Mai ales dacă va fi vorba de băieți de listă, care n-au câștigat vreodată niște alegeri în nume propriu. Cu ceilalți, mai greu…
Păi, serios acum, dacă Ciucă & Ciolacu chiar ar fi avut un proiect de țară împreună, n-ar fi discutat, înainte de orice comasate, de un deal prin care să nu primească nici un fugar din celălalt partid?!
