Ciucă, întrebat dacă va candida la preşedinţie: „Nu mă dau înapoi. Când va veni vremea să ne asumăm și această candidatură, o vom face“. Acel „ne“ e un impersonal „se“. Se va face și asta. Un reflexiv nu pasiv, ci foarte pasiv: voi înghiți și asta, voi executa. Dacă i se va spune, o să se facă de râs și din această postură.
E un personaj demn de milă de care bineînțeles că nu îți poate fi milă, pentru că omul e întreg la minte și aleargă după glorie civilă și avantaje. Mă rog, da, e și un tip care e ținut acolo cu lesa plagiatului, dar asta e parte din povestea în care a vrut să fie personaj.
Ciucă va fi Dăncilă, iar omul e perfect împăcat cu acest rol. Moment în care nici nu mai știi la picioarele cui e preș PNL-ul. E doar preș pe la toate ușile, de la Cotroceni la ușa aia „din pădure“ a cărei clanță a tot mozolit-o. Nici partidele alea inventate de Dan Voiculescu nu au avut atâta plastilină în compoziție, parcă.