Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

CĂTĂLIN ȚIBULEAC: „Serviciul Român de Informații știe lucruri despre Delta Dunării așa cum știe lucruri despre orice parte a acestei țări”

Zoom CĂTĂLIN ȚIBULEAC: „Serviciul Român de Informații știe lucruri despre Delta Dunării așa cum știe lucruri despre orice parte a acestei țări”

Îl știu doar din auzite. Pînă să devină guvernatorul Deltei Dunării, Cătălin Țibuleac a fost la SRI, apoi într-un ONG pentru promovarea turismului în Deltă. Pescuiește cu undița și cu lanseta, nu cu plase de tot soiul. Mi-a spus ce vrea să facă, dar nu e sigur că va și apuca. Guvernatorii Deltei azi sînt, mîine dispar.

Cristian Teodorescu: Cum e să treci de la SRI la guvernatoratul Deltei Dunării?

Cătălin Țibuleac: Nu știu. Pentru că nu am ajuns în funcția de guvernator din cea de director al SRI Tulcea. De fapt, trecerea s-a făcut printr-o etapă ce a durat mai mult de un an, cît am fost preşedintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD), o organizație neguvernamentală, cu personalitate juridică, înființată în luna aprilie 2018, cu scopul de a promova și dezvolta, printr-o platformă de public-privat, pe termen scurt, mediu și lung, Delta Dunării și Dobrogea de Nord. Atunci am ponit la drum cu un obiectiv clar: să facem ceva pentru Deltă. Vast program… Nu avem aroganța să spunem că nu s-a făcut nimic pentru Delta Dunării pînă în momentul apariției AMDTDD. Dimpotrivă, s-au făcut multe. Noi am încercat, însă, să facem și ceva bun. Mai ales în zona de promovare. Pentru că, de fapt, cu asta se ocupă asociația, în acest moment. E posibil, însă, să fi făcut ceva bine, în perioada asta. Institutul Național de Statistică a anunțat cifre-record ale creșterii numărului de turiști în 2018, județul Tulcea înregistrînd cea mai spectaculoasă evoluție. O creștere de 67% în primele zece luni ale anului 2018, față de aceeași perioadă a lui 2017, în timp ce creșterile înregistrate la nivel de țară au fost de 6%. Nu vreau să spun că doar noi am făcut asta, dar e o coincidență plăcută. Revenind, așadar, la întrebare, chiar nu știu cum e să treci de la SRI la conducerea ARBDD, dar promit să obțin și informația asta…

C.T.: Nu te întreb ce știe SRI despre Delta Dunării, ci doar dacă ai informații personale despre ceea ce se întîmplă curat și necurat în Deltă.

C.Ț.: Serviciul Român de Informații știe lucruri despre Delta Dunării așa cum știe lucruri despre orice parte a acestei țări. Deși nu mai sînt cadru activ al acestui serviciu, cred că modul de lucru nu s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. De aia îndrăznesc să spun că SRI face și azi ceea ce trebuie să facă: culege informații legate de amenințările la securitatea României. Informații pe care, ulterior, le pune la dispoziția celor care le pot folosi pentru a face în așa fel încît dumneavoastră să nu vă simțiți amenințați. Nu există, în această arie de acoperire, „informații personale“. Ci doar informații oficiale, care circulă pe canale instituționale. Știu, teoriile conspirației sînt tentante, dar nu așa funcționează un stat de drept, o democrație. Chiar dacă am ocupat o funcție de conducere în SRI, asta nu-mi garantează accesul la informații privilegiate. Ar fi ilegal. Primesc, acum, ca guvernator al ARBDD, exact informațiile pe care orice guvernator de pînă acum le primea de la SRI. Nu lipsa informației este problema Deltei. Și nici n-a fost vreodată.

C.T.: Știi cîți guvernatori a avut pînă azi Delta Dunării?

C.Ț.: Da, ştiu. Mult mai mulți decît a avut BNR în ultimii 29 de ani 🙂 Eu sînt al treisprezecelea guvernator. Acest număr presupus aducător de ghinion nu numai că nu mă sperie, ba chiar îmi poartă noroc şi mă provoacă să demonstrez că e doar o simplă superstiţie. Ce contează foarte mult este cît de pozitiv eşti ca persoană, cît de mult doreşti să influențezi în bine lucrurile care stau în puterea ta. Eu doresc să îmbunătăţesc atît condiţiile din Delta Dunării, naturale sau socio-economice, cît şi pe cele din instituţia pe care o conduc, pentru a avea o resursă umană motivată financiar și profesional.

C.T.: Cum îți explici că asta e o funcție din care se pleacă repede?

C.Ț.: Guvernatorul este numit şi revocat din funcţie, în condiţiile legii, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea conducătorului Ministerului Mediului. Probabil că de aici încep explicațiile, dacă e ceva de explicat. E clar că există o instabilitate, destul de vizibilă, la nivelul conducerii instituției. Dacă ne uităm la istoria ARBDD, putem constata că a existat un mandat de guvernator de doar patru luni. E posibil să-l știți pe respectivul guvernator, v-a fost coleg de redacție. Poate evalua cineva realizările unui astfel de mandat? Nu, în mod cert. Pentru că în patru luni nici măcar nu reușești să te prinzi cine face cafeaua.

C.T.: Ce speranțe ai ca longevitate în această funcție?

C.Ț.: Evident că îmi doresc să am timp suficient pentru a pune în practică cîteva proiecte pe termen cel puțin mediu. Există astfel de proiecte, și ale mele, și ale altor oameni care vor să facă bine. Dar chiar este nevoie de timp. Nici Roma și nici Delta nu au apărut peste noapte. Să crezi că schimbările dese ale guvernatorilor ar putea fi cumva benefice este mai mult decît o utopie. În plus, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o suprafaţă de 580.000 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 2,5% din suprafaţa României. Aflat în continuă formare, acest teritoriu este foarte ofertant şi totodată supus provocărilor de orice fel: naturale, economice, sociale. Complexitatea problemelor pe care le ridică gestionarea unei suprafeţe atît de întinse, atît de bogate în resurse, dar şi atît de vulnerabile, solicită un management atent, riguros, sustenabil şi vizionar. Şi abil. Pentru a avea rezultate bune, care să facă diferenţa, trebuie ca mandatul de guvernator să fie cît mai lung. Iar eu am speranţe că mandatul meu aşa o să fie!

C.T.: Pe cine te bizui în Deltă?

C.Ț.: În primul rînd mă bizui pe populaţia locală, care dintotdeauna a respectat mediul său de viaţă, ocrotind natura şi păstrînd tradiţiile. Avem o Deltă locuită și aceste comunități din Deltă trebuie sprijinite să se dezvolte și să beneficieze la rîndul lor de pe urma frumuseții locurilor. Toți actorii, indiferent de importanța lor, trebuie să stea la masă, să fie ascultați, iar solicitările și propunerile lor trebuie să fie implementate, iar feedback-ul din comunitate este cel mai important. Mă bizui pe echipa mea de la ARBDD, pentru că principiul meu de conducere este cel al echipei, al conducerii în echipă. Mă bizui pe autorităţile locale care doresc să dezvolte în mod sustenabil Delta Dunării. Nu poți asigura un management eficient într-o activitate de acest gen fără o colaborare și o cooperare foarte bună cu instituția care manageriază județul, Consiliul Județean Tulcea, sau cu celelalte instituţii şi societăţi economice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul RBDD. Mă bizui pe cercetătorii care prin activitatea lor ştiinţifică ajută la fundamentarea deciziilor pe care ARBDD le ia în vederea administrării cît mai bune şi responsabile a acestei zone cu potenţial uriaş. Mă bizui pe mass-media care să comunice onest planurile, proiectele, realizările, dar şi problemele cu care ne confruntăm în activitatea noastră. Mă bizui să ne fie de ajutor meșteșugarii locali, ghizii de turism, ansamblurile folclorice, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării și alte ONG-urile reprezentative la nivelul județului, care să transmită tradiţiile şi valorea patrimoniului natural şi cultural al Deltei Dunării. Şi nu în ultimul rînd, mă bizui pe turişti şi pe iubitorii de natură care înţeleg că Delta este unică. Este cea mai mare zonă umedă protejată (la nivel european) în acest moment, păstrată așa cum este ea, apreciată ca atare ca Rezervație a Biosferei. Iar toată imaginea și bogăția naturală sînt ale noastră, ale tuturor românilor și ale tuturor celor care iubesc natura și doresc să petreacă vacanțele într-o zonă unică și cu experiențe unice. Eu doresc să contribuim cu toţii la păstrarea acestui teritoriu fascinant, a acestui monument natural. Numai împreună putem reuși să păstrăm această bogăție și pentru generațiile care vor urma.

C.T.: De cine te temi că ar vrea să-ți pună bețe în roate?

C.Ț.: Nu mă tem de nimeni.

C.T.: Ce proiecte începute de Mălin Mușatescu ai de gînd să continui?

C.Ț.: În măsura în care aceste proiecte vor fi identificate, se va face o evaluare a lor din punct de vedere al încadrării în prevederile Planului de Management al RBDD şi ale strategiei de dezvoltate durabilă a Deltei Dunării şi se vor lua decizii în acest sens. Fiecare guvernator care este nou numit în funcţie continuă proiectele pe care ARBDD şi le-a asumat anterior. În fond, aceste proiecte nu sînt ale guvernatorului, sînt rezultatul unui proces îndelungat al tuturor celor care lucrează la elaborarea, dezvoltarea şi implementarea lor. De asemenea, proiectele sînt aprobate în cadrul Consiliului Ştiinţific al ARBDD. În Deltă sînt multe probleme de rezolvat, începînd cu decolmatări de canale și lacuri, resursa piscicolă, zona de urbanism, autorizații de acces. Este o preocupare a tuturor de a atrage fonduri europene, atît de necesare pentru demararea unor proiecte care, atunci cînd se vor concretiza, vor îmbunătăţi condiţiile din Delta Dunării şi vor schimba atitudinea şi relele practici ale celor ce nu respectă frumuseţea şi bogăţia naturală oferite de Delta Dunării.

C.T.: Cum vrei să-i convingi pe braconieri să nu mai braconeze?

C.Ț.: Braconajul a fost şi este o problemă în Delta Dunării. Lupta cu braconierii ar trebui să ne implice pe toţi: administratorii resursei piscicole, organele de control şi aplicare a legii, cei ce pescuiesc legal, comunităţile locale, agenţii economici. O soluţie ar fi şi voluntarii, mulţi dintre ei pescari amatori, care au totuşi puteri limitate. Cetăţenii au posibilitatea semnalării neregulilor pentru a permite luarea de măsuri antibraconaj, la serviciul telefonic de informare „TelVerde”: 0.800.827.233 (08008ARBDD), disponibil 24 de ore din 24. Ca orice activitate, lupta împotriva braconajului ar trebui să cuprindă două aspecte importante: educaţia, prin informare corectă şi continuă, şi coerciţia (prin aplicarea, alături de celelalte instituţii abilitate, a legislaţiei). Dar foarte importantă este, de asemenea, găsirea de soluţii alternative, pentru a permite braconierilor intrarea în legalitate, prin exercitarea unor activităţi derulate în temeiul legii şi care să le furnizeze un venit capabil să ofere un standard de viaţă satisfăcător.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]

  • Cum am ratat eu scaunul cu patru picioare de la Cotroceni

    5 noiembrie 2019

    După ce ani de zile și-a înmuiat batistuţa de la piept într-o esență de patchouli extrasă din brînza neaoșă de burduf, naţionalistul de operetă Rareș Bogdan și-a imaginat că țara […]

  • Președintele pe care l-am pierdut

    5 noiembrie 2019

    Așa sînt mereu zilele dinainte: însorite și nepăsătoare. Nimic nu arată că ne confruntăm cu involuția speciei prezidențiale și cu abisul celor cinci ani care vin gata irosiți. Să ni-l […]

  • O șansă istorică

    5 noiembrie 2019

    A fost nevoie de 30 de ani pentru ca Ludovic Orban să primească și el o șansă reală în politica mare. Chiar dacă, de-a lungul vremii, șanse a mai avut, […]