Demnitarul nr. 1 cere Rusiei,
cu o voce pierită: “Nu faceți nici un joc în Republica Moldova”. Dacă ați uitat cumva, Moldova este colegiul electoral al EBei. Câtă vreme EBA are salariu de europarlamentar, demnitarul nr. 1 poate strecura în agenda fiicei sale diverse cereri adresate Parlamentului Europei, mare parte privind interesele unei țări din estul României. În rest, nu pierde prilejul de a se declara dezamăgit de jocul de imagine făcut de miniștrii UE, care, după discuțiile cu Ianukovici și, implicit, cauționarea acestuia de către cancelariile europene, au mers pe Euromaidan, după fuga lui Ianukovici, solidarizându-se cu euromaidanezii și strigând din fundul bojocilor “Jos Ianukovici!”.
Dacă e să-i dăm crezare
politologului Alina Mungiu-Pippidi, Traian Băsescu este “complet inadecvat și izolat extern”, pentru a reprezenta România în negocierile privind viitorul Ucrainei (“Societatea civilă a dat un șut geopoliticii. În Ucraina” – www.romaniacurata.ro). Mungiu susține că, gelos pe Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe polonez, Băsescu a boicotat întâlnirile estice ale acestuia și ale lui Carl Bildt, omologul suedez al lui Sikorski, pe vremea când cei doi demnitari “încercau să adune sprijin pentru ce vedem azi” în Ucraina. Demnitarul nr. 1 nu pare să înțeleagă clar ce se petrece în Crimeea, de vreme ce el cere Rusiei “încetarea manevrelor militare la adresa Ucrainei”, în condițiile în care Crimeea a fost cucerită deja militar și doar urmează să fie anexată.
Demnitarul nr. 2, un obscur profesoraș
de istorie, care pe vremea lui Ceaușescu făcea naveta într-un sat de pe frontiera dobrogeană cu fosta URSS, este delabrat și complet depășit de situație. Sâmbătă își făcea cumpărăturile în Milano, împreună cu fiica. Tocmai a fost scos de la guvernare și, conform bioritmului său personal, va avea nevoie de cel puțin doi ani pentru a se dezmetici și a-și linge rănile. Demnitarul nr. 3, fost lăcătuș mecanic, își vede de micile sale pasiuni de apartament – creșterea, hrănirea, deparazitarea, toaleta și înmulțirea hamsterilor –, nelăsând nici cea mai vagă impresie că ar pricepe ce se întâmplă dincolo de zidurile casei.
Demnitarul nr. 4 își continuă, neabătut,
funambulescul său destin de vagant. Prin anii ’90 a vagabondat prin Franța, a dormit prin gări, a încercat să se înroleze în Legiunea Străină, dar când a văzut cât e de lucru a renunțat, pentru un job de o lună, ca spălător de vase la un McDonald’s. Sâmbătă, în timp ce demnitarul nr. 2. o freca prin Milano, neostoitul nr. 4 a dat mâna cu Papa Francisc, în biblioteca privată a Palatului Apostolic, sub privirile de faun supraponderal ale lui Titus Corlățean, inutilul nostru ministru de Externe, profesoraș debutant la Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”. E arhiștiut că, dacă a pus piciorul pe minge și a trecut pe lângă o biserică, Papa Francisc dă mâna și cu un rottweiler.
Planeta e în flăcări și demnitarul nr. 4
o arde la Congresul socialiștilor europeni de la Roma, însoțit de nevastă, de Rovana Plumb și de Corina Crețu. Vine încă de joi în Italia, cu o aeronavă MApN, care face drum întors sâmbătă seară fără prețiosul nr. 4, care dispare, cu un avion privat, la o paranghelie misterioasă, într-o locație de un lux extravagant, demn de filmele proaste cu mafioți. Îi lasă cu ochii în soare pe cei 8.000 de români care l-au așteptat cu pâine și săruri, și le transmite prin curier că e foarte ocupat. În rest, demnitarul nr. 1 ne asigură din răsputeri că nu există riscuri imediate la adresa securității naționale.
Drept urmare, nu a ridicat gradul de alertă
și se plimbă din post în post TV, promițându-ne că va fi cel mai bun premier. Până în clipa în care au văzut la TV că rușii au ocupat Crimeea, riscuri n-au existat nici pentru cei mai vajnici geopoliticieni și istorici ai neamului. Joi, 20 februarie a.c., prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, declara senin că jocul geopolitic din Ucraina este cu sumă nulă. Deputatul și istoricul liberal Vlad Nistor, fostul director al Institutului Diplomatic Român, mandatat să furnizeze cursuri în domeniul relațiilor internaționale și al diplomației, crede că este hilar să pretinzi ca România să participe la negocierile privind viitorul Ucrainei, întrucât acest rol aparține, în mod tradițional, Poloniei.
Pe 16 august 1919, contele Aleksander Skrzynski,
ambasadorul Poloniei la București, a prezentat oficialilor noștri prima propunere privind ocuparea militară imediată a Ucrainei de către trupele române și polone, cu scopul evitării unei invazii bolșevice și creării unei zone-tampon în Răsărit. Propunerea, agreată de mareșalul Josef Pilsudski, primul președinte polonez, a fost transmisă lui Take Ionescu, care a optat însă pentru neutralitatea cea mai adâncă a României. Take era prea îndrăgostit de Adina Cordescu pentru a-l interesa problema Ucrainei. În mod tradițional, jocurile geopolitice le fac demnitarii curajoși și inteligenți.
6 vizualizări
