Poate că cetățenii relaxați ai patriei au posibilitatea de a alege dacă se uită sau nu la televizor, poate ei încă mai pot să aleagă programele pe care le urmăresc. Eu, sincer, nu am luxul ăsta. Chiar dacă aș vrea să-mi stric ochii forțându-i să se holbeze la documentarele de pe Animal Planet, unde, măcar, animalele sunt simpatice, nu pot. Sunt, cumva, nevoit să baleiez din telecomandă pe mai toate televiziunile de știri. Cel puțin. Pe cele de divertisment baleiază alți colegi, pe care-i compătimesc, de asemeni. Cei pe care-i invidiez cu adevărat sunt colegii mei care folosesc telecomadna drept semn de carte. De cărți, mai exact, căci, neuitându-se la televizor, au timp mai mult să citească.
De la televizor îmi iau subiectele pentru comentariile în timp real pe Facebook și cam atât. Dat fiind numărul celor care înțeleg și reacționează la postările mele, îmi dau seama că “Eu nu mă uit la televizor” este, în general, o afirmație fără acoperire. Altfel, nu ar exista atâta lume posesoare de informație fără relevanță. Pur și simplu, standardele comunității Facebook nu promovează decât informația de calitate, îndelung verificată și îndelung certificată. Numai de la TV poate veni superficialitatea aia care ne întărâtă și ne face rău, Internetul fiind teritoriul adevărului pur și nealterat.
Așadar, cu riscul de a scădea în ochii oamenilor cu adevărat importanți de pe Facebook, trebuie să recunosc faptul că mă uit la televizor cu alți ochi decât cei ai specialistului în evaluarea peștelui de sticlă pus pe mileul de deasupra.
Așa se face că, în ultimele săptămâni, am ajuns să-mi priponesc televizorul de Realitatea TV. Am înțeles că așa e cool și că, dacă nu-ți permiți luxul de a urmări site-uri porno, e perfect acceptabil social să te uiți la Denise Rifai și la performanțele orale ale emisiunii de seară. N-am crezut până n-am văzut.
N-am să intru în amănunte legate de fiecare emisiune, de întregul program al unei zile. Ar fi inutil. Dar am remarcat că, indiferent de ce s-ar întâmpla, apare foarte des un nene, numit Cozmin Gușă. Foarte des? Am fost nedrept. Aproape non-stop.
Cozmin ăsta Gușă este un soi de patron al televiziunii cu pricina. Un soi de, nu chiar de tot. Că dacă ar fi de tot patron, și-ar asuma contabilitatea deficitară a firmei și ar trage obloanele. Dar, fiind patron doar atunci când intervine la TV, monopolizând discuțiile și câte o jumătate de oră, spre fericirea bălindă a unui Hoandră sau, la fel de umedă, a unei Rifai, nu-i putem reproșa lui găurile de câte un milion de lei pe trimestru la bugetul de stat. Oricum, omul e un magician de-a dreptul. Acolo unde alți oameni s-ar lovi de îndărătnicia ANAF, care ar bloca rapid conturile, toate, el găsește puterea să o plătească pe Denise Rifai cu suficienți bani încât sandalele de 5.000 de lei perechea să i se pară chilipir.
Dar, dincolo de calitățile de manager imperturbat de către fisc, Gușă este un mare analist politic și strateg mondial. Și mai e și judocan, precum Putin. Bine că Putin nu preferă tenisul de masă. Ar fi fost mai complicat să-l apuce de centură peste fileu și să-l tămâieze fix în vârful paletei.
Ca judocan, ca geostrateg și ca analist, Gușă și-a dat măsura capacităților în nenumărate ocazii. Recent, ne-a explicat cum Firea Gabriela a câștigat lupta cu Dragnea, deși altora li se părea că a pierdut-o. Pentru el, Dragnea a repurtat o victorie cât o mare înfrângere. Așa o fi. Dar Dragnea, oricât de puternic s-ar dori el în PSD și în stat, ar fi trebuit să știe că niște zeci de mii de euro strecurați la pungă nu țin la infinit. Pe când niște bani siguri, veniți pe căi legale din bugetul Primăriei Capitalei pentru promovarea lu’ centenar, nu pot naște suspiciuni.
Cu câteva săptămâni în urmă, înainte de 10 august și de marele miting al diasporei, Realitatea TV nu avea pe post nici o emisiune sponsorizată de PMB și nici măcar un clip de promovare pentru sectorul 1. Antena 3 avea, B1 avea, RTV avea. Gușă behăia împotriva celor care primesc bani de la Primărie și o pupă în fund pe ticăloasa aia de Firea, care face și drege.
Acum, Realitatea TV are și emisiuni sponsorizate de Firea, și reclame inutile de la sectorul 1. Iar analizele geostrategice ale lui Gușă o dau pe Firea drept viitoarea președintă a SUA, la o adică, dacă și-ar propune să candideze acolo. Adică sigur-sigur ar câștiga în fața lui Trump sau a oricui altcuiva, pe analizele profunde ale lui Gușă.
