Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ce-i mai mică și mai mică decât utilitatea publică?

Zoom Ce-i mai mică și mai mică decât utilitatea publică?

În campania electorală, Antena 3 s-a enervat pe Grupul pentru Dialog Social, pentru că Andreea Pora a interzis accesul echipei respectivei televiziuni la întâlnirea cu Dacian Cioloș. La asta s-a adăugat și faptul că Cioloș a scăpat frâiele puțin, comparând A3 cu o mocirlă, deși era invitat imediat după aia în studiourile lor. Și dă-i bale, dă-i nervi, dă-i jihad împotriva ONG-urilor de utilitate publică.

Duminică seară, profitând de faptul că tot l-au prins pe Dragnea în studioul lor de televiziune, Badea a ridicat problema, cerând un soi de dreptate. Adică i-a comunicat lui Dragnea că el ar vrea să vadă un control serios făcut de ANAF la ăștia, oengiștii de utilitate publică, ce toacă banii contribuabililor de pomană și mai ales jignitor la adresa oamenilor de bine, care au ajutat PSD în alegeri. Bine, ultima parte n-a zis-o, dar se subînțelegea. Dragnea, de parcă atât aștepta, a promis că va vorbi el cu Guvernul să facă asta, adică să controleze la sânge ONG-urile, că nu se mai poate așa ceva. Și uite cum, de la antipatia dintre Pora și Badea, sau Badea și Pora, PSD-ului i s-a ridicat la fileu o minge pe care, dacă o va lovi cu sete, va aduce presiunile asupra societății civile la nivelul celor din perioada lui Năstase, augmentate acum și cu isteria antisorosistă. Să curgă controale, amenzi și răfuieli, că așa e în democrație, nu?

Problema e că, dacă nu rămâne GDS singura țintă, mulți susținători ai PSD și ONG-urile lor de utilitate publică vor plânge în pumni de nervi, căci la ei sunt mult mai multe probleme decât ar putea avea vreodată GDS-ul.

Culmea este că, anticipând cu mult dorința de răzbunare a lui Badea, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic din Guvernul Cioloș a prezentat, în ședința de guvern din 8 septembrie 2016, și a și făcut publică o evaluare a asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică. Scopul acestei evaluări a fost acela de a descâlci domeniul, de a vedea câte dintre asociații și fundații sunt, cu adevărat, de utilitate publică și pentru că Guvernul Cioloș a considerat că “nu poate fi pervertit un mecanism inițial corect prin care se acordă beneficii din resurse publice și care trebuie să-i ajute pe cei corecți, ci nu pe cei care știu să se descurce când e de luat ceva de la stat, dar uită să-și țină ulterior angajamentele”, după cum a declarat Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Așadar nu e neapărată nevoie ca Guvernul Dragnea, aaa, Grindeanu, să înceapă acum un control la adresa ONG-urilor, mai ales a celor de utilitate publică, fiindcă munca a fost pe jumătate făcută, cel puțin, de către guvernul anterior. Din evaluarea publicată în septembrie 2016, reiese că doar 134 de organizații non-guvernamentale de utilitate publică și-au obținut statutul în urma unor evaluări făcute de autorități, în timp ce aproape 1.300 au obținut acest statut pe sub masă, ca urmare a unor legi speciale, fără filtre de selecție sau criterii minimale de acordare a statutului.

Mai mult, anii în care a curs cel mai tare cu recunoașteri ale statutului de utilitate publică pentru asociații și fundații au fost doi ani electorali: 2004 și 2008, ani în care la cârma Guvernului se aflau oameni susținuți de către A3: Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu.

De exemplu, Guvernul Tăriceanu a declarat de utilitate publică, în 2008, Asociația pentru Implementarea Democrației, a lui Alexandru Cumpănașu, sau Asociația “Livone Tenis Club Ilie Nastase”, a fostului senator PC Ilie Năstase.

Aaa, printre altele, Asociația Grupul Pentru Dialog Social a primit statutul de asociație de utilitate publică tot de la Guvernul Năstase, iar printre membrii fondatori se află Alin Teodorescu și Silviu Brucan.

2 comentarii

  1. #1

    Și totuși, la ce fosesc aceste 1000 și ceva de ONG-uri? De ce le ținem și pe astea in carca? În plus pe Soros în blochează deja două țări, teoria antisorosista nu mai pare atât de SF.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]