Farul din Alexandria – E un far modest ca dimensiuni și cu o arhitectură banală. Minunea constă în faptul că cineva s-a gândit să amplaseze un far maritim într-un județ din Câmpia Română aflat la sute de kilometri depărtare de litoral.
Mausoleul Învățământului Românesc – Atunci când Învățământul românesc și-a dat ultima suflare, el n-a fost lăsat în bătaia elementelor naturii. Diriguitorii au avut grijă să-l pună într-un mormânt făcut pe măsura lui: o școală plină de igrasie, cu veceul în curte și sălile de clasă friguroase pe timp de iarnă. Pentru ca Învățământul să poată privi spre cer oricând dorește, școala are tavanul prăbușit.
Colosul din Rădăuți – E o imensă statuie de bronz aflată la intrarea în Rădăuți. Se pare că au lăsat-o acolo niște localnici care au fost prea leneși ca s-o ducă la turnătoria din oraș. Statuia reprezintă un rădăuțean în mărime naturală, care s-a făcut cât casa după ce a mâncat toată viața ciorbă rădăuțeană.
Autostrada lată dintre Ogra și Iernut – Cea mai lată autostradă din lume. Autostrada are doar două benzi pe sens, dar lățimea ei e imensă în raport cu lungimea, care-i de numai 13 kilometri.
Templul în pantă al fotbalului – Atunci când locuitorii din Brusturi, Bihor, au vrut să închine un templu fotbalului, ei n-au construit un teren în plan orizontal, ca toți amatorii. Au preferată să facă unul în pantă, care trimite singur mingea la vale și, la o adică, poate să joace fotbal și fără jucători. Aici mai vin uneori în practică studenții de la Trigonometrie, care vor să calculeze cos de x la fața locului.
Proiectele suspendate ale Guvernului – Autostrăzi, linii de metrou, drumuri expres, șosele de centură și spitale regionale. Ce au în comun aceste proiecte e că nu s-au realizat, ceea ce înseamnă că n-au nici un defect de execuție și că sunt perfecte.
Marea piramidă nazală a lui Grigore Cartianu – Nimeni nu știe la ce folosește ea, de fapt. Are o funcție civilă sau religioasă? E un mister cum a apărut, ținând cont că simetria generală a feței umane împiedică asemenea construcții. Răspunsul la toate aceste întrebări îl vom afla atunci când cineva o să descifreze hieroglifele pe care le publică Grigore Cartianu în presă, sub formă de editoriale.
Poate chiar Gregoire Ecrivain va fi noul Champollion.