Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Chipul trist al încrâncenării

Zoom Chipul trist al încrâncenării

După Revoluție, puține asociații au stârnit mai multă speranță și respect la un anumit nivel al societății decât GDS (Grupul pentru Dialog Social). Reunind intelectuali din diverse domenii, foști disidenți și, în general, oameni apreciați ai intelighenției românești, alături de GDS învățam, cei din 1990, cam ce înseamnă aceea societate civilă. Ani de zile, la sediul din Calea Victoriei a funcționat, așa cum a funcționat, un spațiu liber, destinat dezbaterilor și găsirii de soluții pentru firava democrație românească. GDS s-a înființat pe 31 decembrie 1989 și a fost, cu adevărat, prima organizație a societății civile înființată legal în România după căderea comunismului. În unele documente, printre fondatorii GDS apare și Silviu Brucan, dar un alt fondator, precum Stelian Tănase, neagă această informație. Dar ar fi fost ceva specific pentru Brucan să fi pus umărul la înființarea GDS, așa reptilă comunistă cum era el.

Timpul a trecut,

oamenii și-au găsit alte jucării, dezbaterile de la GDS s-au subțiat din ce în ce mai mult până aproape spre dispariție, iar Grupul a devenit doar un pretext pentru ca oameni precum Andreea Pora să aibă un loc de muncă, la revista asociației, legendara 22.

Și, totuși, cât a funcționat, GDS a fost unul dintre motoarele desțelenirii democrației. Din păcate, contaminat de prezența unor oameni cu agende bizare, GDS a devenit un loc în care, din când în când, se mai adunau câțiva oameni pentru a slăvi procurori.

Cu anii, GDS a uitat de unde a plecat și a început, sub imperiul unor comandamente prost înțelese, să practice uitarea, dubla măsură și renunțarea facilă la principii.

În 1997, de exemplu, GDS l-a premiat pe ÎPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, „pentru întreaga sa activitate închinată adevărului, dreptății și libertății, valori supreme ale umanității“. În același an, premiul GDS l-a primit și Doina Cornea. Uluitoare ironie: o disidentă reală, un om care chiar a luptat pentru adevăr și libertate, a fost premiată de aceeași organizație și în același timp cu un ins care a fost colaborator al Securității între 1950 și 1988, 38 de ani. Probabil că Nicolae Corneanu și-a așezat premiul de la GDS la loc de cinste, lângă Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“, cl. a II-a, primit în 1964 „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”. Deși Nicolae Corneanu a primit o decizie de colaborare cu Securitatea ca poliție politică din partea CNA încă din 2007, până la decesul său, din 2014, GDS nu i-a retras premiul din 1997. Acum ar fi mult prea târziu.

Atunci când Traian Băsescu

a condamnat, în Parlament, comunismul, în urma unui raport alcătuit de către o comisie prezidențială condusă de Vladimir Tismăneanu, membrii GDS au aplaudat luni în șir gestul. Probabil că cei mai mulți dintre ei au și citit raportul și probabil că cei care nu știau, încă, ce regim monstruos a fost cel instaurat de PCR în România au aflat atunci. Sau și-au împrospătat memoria.

Peste timp, în 2019, GDS îl premiază pe Augustin Lazăr, ca parte a campaniei de realegere a acestuia în funcția de procuror general al României. Deși premiul a fost anunțat la începutul lui februarie, GDS a amânat ceremonia de decernare până târziu în aprilie, cu două săptămâni înainte de terminarea mandatului la Ministerul Public al domnului Lazăr. Între timp, ghinion, au apărut informații și dovezi despre colaboraționismul lui Augustin Lazăr din timpul regimului comunist. GDS, de comun acord cu premiatul, a anunțat că nu mai organizează ceremonia de decernare a premiului, că i-l trimite domnului Lazăr la serviciu, iar acesta poate face cu el ce vrea. Căci, într-un gest de un cinism uluitor, Augustin Lazăr tocmai anunțase și el că transmite premiul disidenților anticomuniști, printre care și lui Iulius Filip, omul căruia i-a refuzat eliberarea condiționată, ca șef al comisiei de eliberări condiționate de la Aiud.

Mai mulți membri ai GDS

s-au delimitat, post factum, de gestul asociației. Laura Ștefan, o susținătoare ferventă a anticorupției și a parchetelor, și-a anunțat demisia din GDS. La fel și Mircea Dinescu. Iar disidentul Radu Filipescu a anunțat, cu tristețe, că se suspendă pentru o vreme din asociație. În multe dintre pozele de la ceremoniile anterioare de decernare a premiului GDS, tocmai Radu Filipescu apare înmânând premiul laureaților… Bine, Mircea Dinescu nu știe, cred, dar el figurează, oricum, la Registrul ONG-urilor din România ca fiind exclus din GDS, alături de Călin Anastasiu, Gabriel Andreescu, Sorin Antohi, Dan Arsenie, Alexandru Călinescu, Petru Creția, Ascanio Damian, Ştefan Augustin Doinaș, Leontin Iuhaș, Dan Oprescu, Alexandru Paleologu, Dan Petrescu, Andrei Pippidi, Andrei Pleșu, Radu Popa, Stelian Tănase, Vasile Rădoacă, Pavel Câmpeanu, Anca Vasiliu, Ana Şincai. Dar dacă Mircea și-a dat demisia dintr-o asociație din care, cel mai probabil, habar nu avea că a fost exclus, Daniel Morar a returnat GDS un premiu pe care era sigur că l-a primit.

Daniel Morar a fost premiat

de către GDS în 2011, „pentru modul în care, în pofida presiunilor politice, a asigurat eficiența, independența și imparțialitatea anchetelor de corupție și fraudă în dosare cu politicieni și alți funcționari publici“.

Săptămâna trecută, după ce Daniel Morar a anunțat, printr-o scrisoare deschisă, că returnează premiul, din cauza faptului că nu este de acord să se afle în compania unui colaboraționist, GDS a răspuns printr-un comunicat obraznic: „Cât privește scrisoarea deschisă a dlui Daniel Morar către GDS, prin care ni se spune că renunță la premiul acordat de noi în anul 2011, putem face precizarea următoare: prestația ulterioară a domnieisale, ca judecător CCR, dezminte rațiunile pentru care premiul i-a fost acordat, de aceea returnarea lui este binevenită“.

Urât, foarte urât mai îmbătrânesc unele instituții…

1 comentariu

  1. #1

    Trebuie sa fie numai pe-a lor ,pentru ca eminentele lor cenusii nu gresesc niciodata.Astia sunt Gabriel Liiceanu si Anreea Pora ,cel putin.
    Iar despre condamnarea comunismului prin Basescu …no comment.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole