Cînd contractele inutile devin acte culturale

Există cîteva lucruri care, vrem nu vrem, și-au făcut loc în ceea ce se numește cultura nației ăstiea. Contractele cu dedicație, licitațiile cu un singur participant ori achizițiile de dragul achiziției au devenit, pare-se, o manifestare a spiritului românesc. Și poate că e timpul ca ele să primească, în mod oficial, statutul de acte cultrale, de produse artistice și manifestări ale mediului cultural-politic românesc. Așa că, în buna tradiție a acestor acte culturale, Ministerul Culturii a decis că e cazul să-și cumpere, de fapt să închirieze, niște pompieri privați. De ce? Pentru că de ce nu? Și, fiind vorba de un act cultural, oamenii au organizat o licitație cu un singur participant, care a și cîștigat cei peste 200.000 de lei, cît costă protecția sediului ministerului împotriva incendiilor, pentru o perioadă de 8 luni. Chiar mai interesant e că, în fapt, contractul ăsta tinde să devină chiar o tradiție, iar prețul lui crește pe măsură ce patina timpului se așterne pe prima afacere. Căci la începutul lui 2016, Ministerul Culturii atribuia aceleiași firme, Speed Fire Protection București – un SRL deținut de un fost pompier, pe nume Costel Stoica – un contract în valoare de peste 150.000 de lei, pentru servicii de prevenire a incendiilor pentru un an de zile. Contract care, absolut normal, tradițional chiar, a fost prelungit pînă la finele lui aprilie anul acesta, pentru încă vreo 70.000 de lei. Iar acum, ca un făcut, s-a mai prelungit cu încă 8 luni, pe o sumă ceva mai mare însă. Or, pe lîngă partea culturală a actului în sine, trebuie salutată decizia de a cumpăra niște pompieri privați. Măcar și în lumina faptului că, la cîtă minte au politicienii care conduc destinele Culturii românești, nu-i chiar sigur dacă sînt capabil sățină minte numărul 112.