Cine pe cine votează

E foarte păcat că președintele nostru, ales în noiembrie 2014, nu poate răspunde, zilele astea, doleanțelor diasporei, care-i cere măsuri ferme pentru a face să triumfe visul de aur al omenirii, votul prin corespondență. Oamenii sunt atât de hotărâți să obțină dreptul pentru care s-au bulucit la cozile de la ambasade la prezidențiale, încât ar vrea, dacă se poate, să fie dizolvat parlamentul, în caz că refuză să aprobe legea votului prin corespondență. La fel de mare păcat e că cei care s-au apucat de politică mai târziu, dar sunt foarte vocali, n-au și răbdarea și bunul-simț necesare pentru a parcurge legile încă în vigoare ale țării, pentru a vedea care sunt situațiile în care poate fi dizolvat parlamentul. Un simplu „Ich will!“, rostit din sute de piepturi, nu e suficient, conform Constituției.

Dar parcurgerea legilor

și, în general, a unor texte mai lungi și mai coerente decât lozincile electorale fluturate pe Facebook nu este punctul forte al revoltaților de conjunctură. Nici măcar dezbaterea publică nu stă în obișnuința reprezentanților nealeși de nimeni ai societății civile. Dacă ar fi stat, probabil că societatea civilă ar fi fost mai atentă la proiectele legilor electorale puse în discuție la începutul anului, legi dintre care unele au și fost votate de parlamentari și promulgate de Klaus Iohannis, devenind, deja, legile după care se va vota în 2016, atât la locale, cât și la parlamentare. Măreața comisie de cod electoral, condusă de inegalabilul mihai Voicu, vicepreședinte al PNL, a negociat ce-a negociat până când – fără a lua în calcul firavele voci ale societății civile care, totuși, s-au mai auzit – a făcut jocurile partidelor mari, pe cele ale baronilor locali și, în general, pe ale celor care vor să intre în parlament cât mai ușor, fără prea mare bătaie de cap și fără a prezenta alegătorilor proiecte reale.

În primul rând,

spre ușurarea tuturor celor amintiți anterior, s-a renunțat definitiv la ideea de alegere uninominală a candidaților. Legea nr. 208 din 20 iulie 2015, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, prevede clar că votul pentru senatori și deputați se va da pe liste. Nici măcar iluzia că te duci să-ți votezi reprezentantul în parlament nu va mai exista anul viitor, tot ce vei putea face fiind, ca și până în 2008, să te uiți ca vita la alegerile pe care, mai mult sau mai puțin interesat, le-au făcut șefii centrali și locali ai partidelor, după care să votezi, sau să-i votezi pe ceilalți sau, la naiba, să-ți anulezi cu scârbă votul.

Dar nu numai votul pe listă este o problemă a acestei legi, ci și reprezentativitatea. Căci, deși dorința poporului este, de ani de zile, micșorarea numărului de parlamentari, pe de-o parte, iar pe de altă parte tendința este ca grupuri din ce în ce mai mici, dar active, să-și dorească să fie reprezentate în parlament, legea reușește să disprețuiască ambele tabere. Pentru că un senator va reprezenta 168.000 de locuitori, iar un deputat va fi repre- zentantul a 73.000 de cetățeni români. Proiectul exploatării de la Roșia Montană, de exemplu, a fost respins în urma eforturilor constante a aproximativ 10.000 de oameni, adică nici măcar a șaptea parte din cât reprezintă un deputat, deci un vot valid în Cameră. Dar legea mai prevede, de asemeni, că într-o circumscripție electorală (adică, în general, un județ) nu pot fi mai puțin de două locuri de senatori și patru de deputați. Or, în felul ăsta, județe precum Tulcea, Covasna și Sălaj vor obține în plus câte un senator și câte un deputat. Tulcea, de exemplu, cu o popu- lație de 213.083 de locuitori, nu reușește să strângă cetățeni nici măcar pentru trei deputați plini, dar va avea patru. Pentru că, în definitiv, legislatorii nu dau de la ei.

Legea 115 din 19 mai 2015,

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, este la fel de simpatică, tocmai prin faptul că, asemeni legii alegerilor parlamentare, reprezintă mai mulți pași înapoi în materie de reprezentativitate a aleșilor locali. Înainte de localele din 2012, la inițiativa unor parlamentari PSD, UNPR și PDl, legea alegerilor locale a fost modificată în așa fel încât primarii să fie aleși dintr-un sin- gur tur. Victor Ponta, destul de proaspăt președinte al PSD, la vremea aceea, promitea că inițiatorii vor fi puși să-și retragă propunerea, în caz contrar fiind pasibili de excludere din partid. Dar asta o spunea ca președinte de partid, în timp ce, ca deputat, vota modificarea legii cu toate mâinile pe care le avea la dispoziție. Așa se face că, la o prezență redusă la vot și cu multe situații în care candidații clasați pe primul loc n-au obținut nici măcar 50% din voturi, mai multe localități din România s-au trezit conduse de primari care nu reprezintă nici măcar 20% din populație. În loc să fie schimbată această aberație, ea a fost menținută în noua lege și i s-a mai adăugat una: alegerea președinților de Consilii Județene indirect, prin votul consilierilor județeni. În 2008 și în 2012, președinții de CJ au fost aleși direct, prin votul cetățenilor, iar asta a dat putere, e drept, unor baroni locali, dar a adus și responsabilitate, reprezentativitate și stabilitate. Spre deosebire de mandatele anterioare, n-au mai existat cazuri de Consilii Județene ai căror președinți, prin negociere, să reprezinte partide care n-au obținut decât trei posturi de consilieri, adică nici măcar 10% din voturile populare. Acum, când președinții de CJ vor fi aleși din nou prin votul consilierilor, la mica înțelegere dintre partide, ne întoarcem din nou cu cel puțin opt ani în urmă. mai mult, voturile alegătorilor încep din nou să nu mai conteze, cele care hotărăsc fiind partidele, aceste reprezentanțe po- litice ale crimei organizate.

Dar nu-i nimic, să ne ocupăm în continuare

de votul prin corespondență, leacul care va vindeca democrația românească. În loc să discutăm despre registrul electoral, despre cine, când și unde poate vota, ne preocupă o perdea de fum lansată de politruci de ambe sexe și de ambe orientări ideologice. Oare, între timp, #oameniifrumoșișirevoltați nu s-au prins că, prin legile deja votate și față de care n-au nimic de comentat, li se încalcă dreptul la vot?

Mulți dintre cetățenii români din diaspora nu plătesc impozite în România. Plătesc, însă, taxele locale, adică plătesc impozitele pe proprietate, care se colectează în localitățile în care-și au adresa din buletin. Nu plătesc impozitul pe venit, nu plătesc asigurări de sănătate, nu plătesc asigurări sociale, nu plătesc TVA în România, dar da, plătesc impozit pe casele și mașinile pe care le au în localitățile româniei. Și, totuși, printr-o ciudată interpretare a ideii de cetățean, ei au dreptul să decidă componența parlamentului României, adică a acelui for care hotărăște destinația impozitelor pe care ei nu le plătesc, dar nu pot decide cine va administra bugetele locale, adică acele bugete la care chiar contribuie. Căci, da, cetățenii români plecați în străinătate nu pot vota pentru primar sau pentru componența Consiliilor Locale și a Consiliilor Județene decât dacă sunt, în ziua votării, în localitatea din buletin. Asta ar trebui să-i revolte cu adevărat, căci, până la urmă, plătesc și ei niște taxe, nu neapărat mari, dar le plătesc, și nenorociții ăștia le iau dreptul de a hotărî cum să fie cheltuite

6 comentarii

#1

ceocan 19 august 2015
Excelent articol !!! Atit timp cit populimea ignoranta …aia prosti…da´ multi nu au ce vota/alege decit intre un hot si un hot mai mare….vom continua cu aceiasi `democratie originala`!!!! Faptul ca parlamentarii au ajuns sa propuna legi pe care tot ei le `voteaza`….spune totul…!! Neam prost…! Dupa ce papagalul Baconschi a dat `tunul`cu ideea voturilor celor din diaspora….au inceput si astia sa creada c-au ceva de zis…haha….Ambasadele de rromanica sint ,ca de obicei, fortaretele comunistilor/securistilor de la putere…Functiile ,incepind de la ambasadori pina la ultimul membru din staff sint pe cumparate…cele mai ridicole,penibile,arogante si totale lipsite de orice URMA DE INTELIGENTA !!! personaje..”lucreaza”la aceste ambasade !!! .experienta personala…
In acelasi timp, aceasta „diaspora” , cum aschia nu sare departe de trunchi…, s-a „format” din multi gargaristi…piscotari ( termen folosit in arta) tembeli care alearga si dupa o bucata de ros…haha…nu pierd un „congres” al „rromanilor de pretutindeni „!!! risul lumii….mirlani, laudarosi si f.f.f. „mindrii !!! nu ma refer la toti romanii care traiesc si muncesc in afara romaniei !!! dar astia mindrii…care de obicei sint cam someri…se considera „diaspora” de rromanica…jenant, tipic si iritant…Cine a ales „reprezentantii”disporei in partidele politice ??? Joc de glezne pentru fraieri…
Votul prin corespondenta e o idee….gargara pentru tot aceiasi fraieri…chestie NECONTROLABILA !!! deci …stai acolo la coada ca tot „romanul”…si habar nu ai daca votul tau a ajuns pe undeva….acolo unde ar trebui sa ajunga….Asa cum a scris (super !!!) autorul articolului…chestia asta e o perdea de fum…nisip in ochii fraierilor…cit timp toate legile sint „facute” si aprobate ce aceiasi mafioti !!!!
Numai mintea ne lipseste…..
…unul din „doaspora”!!!!!! hahaha…
Răspunde
#2

mariana 19 august 2015
Ar mai fi un aspect de analizat: votul prin corespondență e cel mai ușor de fraudat. 🙂
Răspunde
#3

mergem inaine 19 august 2015
#mergeminaintecainaineeramaibine #lol o sa ma aresteze #politiaglumelor
Răspunde
#4

eutoteu 19 august 2015
ziua votului nu e o data secreta… se stie cu mult timp inainte… toti cei plecati ocupa un loc pe listele elctorale in localitatea unde isi au domiciliul in romania… cine ii opreste sa vian al vot… dragostea de tara… iesind din gluma ar trebui sa se inscrie pe liste cu un timp inainte la ambasade si consulate si sa voteze acolo… cine nu se inscrie nu voteaza…eu cetatean platitor de taxe nu plec in ziua de alegeri in retezat si shem urna dupa mine..
Răspunde
#5

Almanahe 20 august 2015
Sunt multe tzari unde, la alegerile locale, voteaza orice localnic, indiferent de cetatenie. (Marea Britanie si Suedia, de exemplu.) Dar n-am mai auzit pana azi de ideea ca la alegerea primarului din comuna sa participe si votanti de la antipozi. Iar votul uninominal e o prostie, pentru ca Romania nimic nu va schimba rezultatul.
Răspunde
#6

Jos Guvernescu 22 august 2015
Soluția nu este anularea votului, asta nu-i doare deloc pe infractorii incompetenți și iresponsabili de la nivel înalt.
Soluția este PĂRĂSIREA ÎN MASĂ a României, asta îi doare, că bani nu prea mai au de unde să scoată, trebuie să se împrumute dar nu prea mai au de unde să-i dea înapoi.
Falimentarea rapidă a României, asta este soluția.
Răspunde