Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ciocoii vechi și moi

Zoom Ciocoii vechi și moi

Moțiunea de cenzură fluturată de PSD a stîrnit mare agitație în PNL. Nu pentru că și-ar fi dorit liberalii să rămînă la guvernare. Dimpotrivă, pentru cele cîteva luni în care urmează să se tranșeze puterea locală și parlamenară, era mai bine pentru ei să treacă un pic în opoziție, cît să uite lumea ce fapte au comis în cele zece luni și să se mute poporul cu înjurăturile la loc pe PSD.

Dar e vorba despre reașezarea faliilor de putere în PNL. Pe de o parte sînt oamenii lui Șică, pe de alta loialiștii lui Iohannis. Sigur, un termen mai adecvat ar fi „sclavii lui Iohannis“, dar liberalismul e o doctrină a libertății, care luptă, teoretic, împotriva sclaviei. Sclavia în folosul președintelui e, pe de altă parte, o sclavie politică. Sclavii sînt de două categorii: unii fără valoare politică și, deci, dependenți de umbra lui Iohannis, iar ceilalți sînt oameni cu conștiința penală încărcată, dependenți de protecția, mila sau capriciul răzbunător al președintelui. Casta sclavilor e reprezentată de europarlamentarul cu batistă-n piept, îndrăgostit iremediabil de contracte cu statul și de nunți kitsch.

În PNL se duce, astfel, lupta între independentiștii lui Orban, căpătuiți la guvernare, și loialiștii lui Iohannis, care au flămînzit pe bară. Orban susține o desprindere de președinte după alegerile din decembrie, în timp ce Rareș Bogdan vrea o răsturnare a grupării Orban și venirea la guvernare a unei echipe pro-Iohannis.

Orban, la rîndul lui, nu e fericit cu o alianță PNL-USR, ci ar prefera o colaborare de modă veche cu PSD. Adică guvern PNL cu sprijin parlamentar PSD + UDMR. Nici aripa Rareș Bogdan nu e înnebunită după USR, dar nu își permite să treacă peste voința monolitică a lui Iohannis de a avea un guvern stabil. Așa că luptele interne din PNL continuă mute și invizibile, în sufletele chinuite de lăcomie și regrete. Adversarii nu îndrăznesc să-și reproșeze nimic cu voce tare de frica lui Iohannis și se mulțumesc să se urască în tăcere.

Totuși, în cazul în care una dintre tabere va cîștiga meciul, cealaltă e așteptată să treacă cu arme și bagaje de partea ei. Aici nu există nici o îndoială.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]

  • Cocalarul războinic s-a retras strategic

    20 octombrie 2020

    Țineți minte cum, pe 31 decembrie, Marcel Vela, un neica-nimeni până atunci, în ochii publicului național, sărea direct la gâtul lui Raed Arafat, începând un război din care, de fapt, […]

  • Epoca neaveniților

    13 octombrie 2020

    ,,Credința zugrăvește icoanele-n biserici” – acest vers eminescian, ce definește puterea izbăvitoare a credinței capabile să înalțe arta mai presus de pensula zugravului, ar trebui scrijelit pe zidurile instituțiilor de […]

  • Zuckerman și românii

    13 octombrie 2020

    America ne iubește. Ne face autostradă și cale ferată de la Marea Neagră la Marea Baltică, ne scoate din ghearele 5G-ului chinezesc, ne rezolvă reactoarele de la Cernavodă. Ne dă […]