Păi, după ultima numărătoare, ar fi 288. Din totalul de 329 de deputați, 288 au votat marțea trecută ca SRI să facă acte de urmărire penală. E un vot care consacră „ordonanța interceptărilor“, inițiată de Raluca Prună și emisă de Guvernul Cioloș în 2016, deși cu puțin timp înainte, în februarie 2016, Curtea Constituțională arătase că e neconstituțional ca Serviciile să se amestece în anchetele penale.
Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016, votat de cei 288, spune că Serviciul Român de Informații poate face acte de urmărire penală doar în condiții speciale, cum sînt suspiciunile de trădare, terorism sau spionaj. Dar e doar o acrobație de limbaj. Practic, e reintrodusă schema mandatelor de interceptare pe siguranță națională, care permite SRI să asculte pe toată lumea și să organizeze dosare penale după bunul plac.
Să observăm că sînt doar 41 de deputați care n-au vrut una ca asta. Ceilalți 288 au vrut ca SRI să redevină anchetator ilegal, fapt care arată că rata de recrutare în actualul Parlament e dublă față de precedentul. Acum, dacă ne uităm pe numărul de deputați ai fiecărui partid, putem face socoteli. Dacă ar exista partide fără deputați securiști, acelea ar putea fi doar AUR (cu 33 de deputați) și UDMR (cu 21 de deputați). Toate celelalte partide, adică PSD, PNL și USR e exclus să fie integral civile, pentru că în orice combinație s-ar forma numărul de 288, USR are cel puțin 14 securiști, PNL are cel puțin 52 de securiști, iar PSD are cel puțin 69 de securiști. Cum e puțin probabil să existe partide curate, rezultă că distribuția e mai echilibrată, iar PSD, PNL și USR au în Cameră securiști mai mulți.
Să înțelegem că acest autodenunț al partidelor are loc după un deceniu în care presa și asociațiile de magistrați au dezvăluit mecanismele ilegale prin care Serviciile și parchetele subordonate politic au schimbat sensul justiției și rezultatul alegerilor democratice. Mai mult, din momentul ordonanței (2016) și pînă azi, au existat șase decizii ale Curții Constituționale care au stabilit definitiv și obligatoriu că serviciile de informații nu pot desfășura acte de cercetare penală, nu pot pune în executare mandate de supraveghere tehnică, neavînd atribuții legale în acest sens. Cu toate astea, securiștii din Camera Deputaților au ținut să arate țării că numărul lor contează.