Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Conspirația ca literatură

Zoom Conspirația ca literatură

Anul trecut, când Liviu Dragnea a vorbit la Antena 3 despre asasinii cazați la Hilton, pe fața lui a trecut umbra de rânjet a unui copil pus pe șotii. Nu arăta ca un om care se teme pentru viața lui. Părea mai degrabă că spune o poveste care și lui i se pare o prostie.

Povestea despre asasinii lui Dragnea ar putea să pară o teorie a conspirației, o construcție paranoică a unui om suspicios, care se simte hăitut și care nu știe în cine să mai aibă încredere. În liniștea izolată a unui beci cu lumină chioară, ți-l imaginezi pe Dragnea punând cap la cap niște frânturi de impresii ca să-i dea pe urmă imaginea de ansamblu a tentativei de asasinat. Mâna lui scrie frenetic pe tablă prescurtări și expresii criptice, pe care le unește prin săgeți care duc toate în același loc: patru asasini străini cazați la Hilton.

Doar că nu ăsta era aerul pe care-l afișa Dragnea. Părea mai degrabă un elev ușor iresponsabil, care tocmai i-a turnat profului lipici pe scaunul de la catedră și acum așteaptă să vadă rezultatul. La fel de poznaș părea și Gheorghe Funar în 2016, atunci când, după ce și-a expus teoriile despre Einstein, Eminescu și daci, a lansat rânjind un nou refren al glumelor pe seama lui: “Cum, nu știați?”.

E adevărat, Funar e-n altă ligă a conspirațiilor, dar ceva îi unește: detașarea cu care pun la îndoială simțul comun. Nu sunt conspiraționiști de modă veche, paranoici și vehemenți, cu o venă care li se umflă la tâmplă în timp ce le citești în ochi disperarea de a te convinge. Ei, la fel ca alți conspiraționiști de dată recentă, nu vor să-ți livreze adevărul cu a mare, ci o variantă a adevărului care te-ar putea relaxa pentru o după-amiază de duminică sau pentru un ciclu electoral.

E o greșeală să parlamentezi cu conspiraționiștii de parcă miza ar fi adevărul sau acuratețea. Teoria conspirației e mai aproape de literatură decât ne place să credem. Cine consumă conspirații nu vrea neapărat o imagine exactă a lumii, ci doar o poveste interesantă, care să-i țină mintea ocupată. La fel ca atunci când citești un roman, o teorie a conspirației îți cere să-ți suspenzi voit neîncrederea și să o accepți cu toată frumusețea, simetria și complexitatea articulațiilor ei. Teoria conspirației e doar un alt fel de ficțiune, care se plasează undeva la jumătatea drumului dintre roman politic și relatare de presă. Poate că n-a descoperit Eminescu teoria relativității, dar ce-ar fi dacă…? N-ar fi frumos și interesant? Ia să ne gândim puțin, că doar prost nu era, îl ducea capul…

Iar asasini pentru Dragnea s-ar fi găsit destui.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale