Corp și minte din Japonia cu suflet românesc

E foarte populară în România și o vezi peste tot. Bănuiam de ce, acum am avut ocazia să ne și cunoaștem. După Across, despre care am scris acum două săptămîni, trecerea la Vitara a fost puțin cam abruptă, dar ne-am împrietenit repede și am înțeles de ce o preferă atît de multă lume. Vitara Allgrip 1.5 AGS Strong Hybrid, varianta plimbată de noi, ne-a făcut să înțelegem repede pentru cine e făcută mașina asta. Ca majoritatea modelelor Suzuki, e pentru cetățeni normali, care nu vor să-și vîndă cel puțin un rinichi pentru o mașină, dar vor ceva fiabil, simpatic și să țină la tăvăleală, dacă e cazul.

În ciuda faimei proaste pe care o au SUV-urile în traficul urban, mai ales în București, unde mii de doamne și domni singuri și generoși conduc mastodonți de la sală sau de la birou pînă acasă, Vitara nu sare în ochi și se descurcă admirabil. Se strecoară ușor pe străzi mici, încape și în locuri de parcare aproximative, inaccesibile unor elefanți de fițe, și nu se sperie de bordurile semețe care se înalță din asfalt cam oriunde în București. Nu rupi șoselele cu el, dar pentru un oraș aglomerat e foarte prietenos. Asta și pentru că sistemul hibrid te ajută să nu-ți sară consumul în aer atunci cînd ești blocat în trafic. Stai în el ca într-un SUV compact clasic, vezi peste taxiurile din față, volanul comunică bine cu tine și te ajută să nu încaleci benzile brusc, în caz că ai asemenea porniri.

La aer curat, pe la țară, am aflat și de ce îi zice Allgrip, printre altele. Pe drumuri denivelate, pietruite, cu gropi spontane, mașina nu face figuri și înghite elegant multe obstacole. Habitaclul nu e vreun lounge premium, dar nici auster nu-l poți numi. Materialele sînt decente, asamblarea e corectă. Sistemul multimedia cu ecran tactil răspunde OK, iar comenzile de pe volan sînt intuitive. Portbagajul e destul de încăpător, iar locurile din spate sînt chiar generoase dacă nu cari pilieri de la rugby.

Cum ar veni, Vitara AllGrip Hybrid e genul de mașină care nu e făcută să te impresioneze cu brizbizuri, dar pe care ajungi s-o respecți tocmai pentru normalitatea ei. Știu, e redundant să spui asta despre orice Suzuki și, în general, despre japoneze, dar e genul de mașină care nu-ți face surprize neplăcute: merge bine în oraș, se descurcă onorabil la drum lung și te scoate din belele pe drumurile rurale, neasfaltate cu grijă de edili. Fără să fie premium, sport sau mașină de hipsteri, Vitara e corectă, cu preț decent și, din ce am studiat, costuri de întreținere suportabile. Adică exact ce caută multă lume și asta explică de ce o vezi atît de des pe șoselele din România.

M.T.

Material realizat cu sprijinul Suzuki Romania.