Jurnalul lui Victor Ponta
(prim-ministru al Republicii)
13 iulie – Azi am scris cam puţin în jurnal, dar nu ştiu ce să mai bag. Băi, frate, ce greu e să-ţi scrii jurnalul singur, fără să te ajute un scrib anonim! Oare găsesc ceva pe net? Băi, nene, ce mă mănâncă degetele să caut pe Google, dar mi-e că iar îmi sare-n cap presa băsistă şi mă strânge cu uşa să demisionez. Şi pentru ce? Pentru un jurnal amărât? Mi s-ar părea complet aiurea situaţia, mai ales că nu m-am lăudat niciodată în public cu jurnalul meu.
14 iulie – În discursul pe care l-am ţinut la Ambasada Franţei i-am înţepat puţin pe nemţi. A fost OK, m-am mai răcorit şi eu puţin. Mă deranjează însă enorm că, la fiecare cuvântare oficială, pierd 75% din timp răspunzându-le cancelariilor occidentale cu care nu mă am bine.
14 iulie, seara – Băi, nene, mare tupeu pe occidentali! Acum, că m-am interesat şi eu care-i treaba cu ziua naţională a Franţei, am înţeles cât căcat mănâncă unii. Păi, băi nemernicilor, ce s-a întâmplat la 14 iulie 1789 n-a fost lovitură de stat? De ce staţi cu gura pe noi, când nu aveţi grijă să respectaţi statul de drept la voi acasă? A semnalat cineva acel abuz, la data respectivă? N-am auzit-o pe Merkel să spună ceva.
Jurnalul lui François Hollande
(preşedinte al celei de-a V-a Republici)
14 iulie 2012 – Dragă jurnalule, am urmărit parada militară de pe Champs-Elysées şi am reuşit, în sfîrşit, să înţeleg o chestie care mă chinuia de multă vreme. Ştiu acum de ce „Legiunea străină“ se numeşte aşa: pentru că include toţi soldaţii albi din armata franceză.
tot 14 iulie 2012 – A fost frumoasă parada de anul ăsta de „Quatorze juillet“, dar parcă a fost mai mişto anul trecut, cînd s-a deghizat domnul Corneliu Vadim Tudor în Napoleon şi a defilat călare în faţa tancurilor.
da, tot 14 iulie 2012 – M-a sunat Angela Merkel să mă felicite, a zis că totul a ieşit minunat şi că n-a putut să-şi stăpînească o lacrimă cînd a văzut atîtea tancuri defilînd pe străzile Parisului, din nou.
15 iulie 2012 – Am înţeles că şi la Bucureşti, „Micul Paris“, s-a sărbătorit ziua Franţei, mai ales că Adrian Năstase a fost trimis la Bastilia, iar dictatorul lor s-a refugiat în insula Elenei. E frumos că s-au gîndit la noi, mai ales că şi noi ne gîndim la români în fiecare zi: românii de la semafor, românii de la bancomat, Rahan.
17 iulie 2012 – Înţeleg că toţi cei 25 de milioane de români care trăiesc în Franţa vor din nou să voteze la referendumul din România. Mi s-a părut mie că a venit domnul Videanu cu mulţi prieteni, data trecută cînd a jucat table pe Riviera, dar totuşi, cîţi oameni să înghesui într-un BMW seria 7? Cîţi?
