Cum protejăm natura împreună cu frații maghiari

Nu e deloc ușor să faci în așa fel încît cooperarea dintre noi și frații maghiari să fie una bună, excelentă chiar. Asta și pentru că nu-s foarte multe teme asupra cărora să fim, și noi, și ei, de acord. Natura, însă, e un domeniu excelent. Cui nu-i place natura? Toți iubim natura și, dacă ne dă cineva bani să o iubim, cu atît mai bine. Spre exemplu, în comuna Vadu Crișului, din Bihor, o localitate situată destul de aproape de graniță, deși nu chiar, se consumă bani în cadrul unui proiect numit „Conservarea, protecția și promovarea naturii de ambele părți ale frontierei româno-ungare“. Banii vin de la UE, prin Fondul European de  Dezvoltare Regională, ceea ce e bine, căci și nouă, și fraților unguri ne plac banii Europei, banii moca. Ei bine, drept exemplu de bună funcționare a frăției noastre cu maghiarii, ce s-a gîndit comuna asta, Vadu Crișului, să facă pentru a proteja și conserva mai bine natura? Păi, să creeze condiții pentru evenimente. Că doar, în chiar numele proiectului, se vorbește și de promovare. Așa că, pe la mijlocul lunii mai, a cumpărat un pavilion, lung de 27 de metri și lat de 17, plus 27 de seturi de băncuțe și mese pliante, fiecare cu o capacitate de opt persoane, totul la vreo 170.000 de lei plus TVA. Practic, cît să iasă de un cort de organizat nunți și serbări cîmpenești. Sau, mă rog, activități de promovare a naturii pe ambele părți ale frontierei. Să aibă doar grijă să prindă în buget și niște palincă, dar și țuică, pentru proiectul ăsta, să nu se certe oamenii cînd promovează natura în pavilionul ăla.