Daniel Corogeanu: „El mi-a dat calea spre a fi sfînt“

Daniel Corogeanu: Am ispăşit ca om al lui Dumnezeu pedeapsa. M-a sfinţit pedeapsa. M-a făcut mai bun, mai înţelegător asupra oamenilor. Să stai deoparte şi să vezi cum se agită, cum fac zgomot supuşii lui Dumnezeu fără prea mult rezultat, da, este un lucru dat de Dumnezeu şi nu pot fi mînios nici­cum. Anii aceş­tia sînt ani în folosul meu, în folosul sufletului meu. Mi-a dat Dumnezeu vedere asupra oamenilor, că nu aveam experienţă, eram mitutel la locul meu, îmi vedeam de peticul meu de pămînt. Acum ştiu la ce mă pot aştepta de la oameni. Ştiu şi iert. Ştiu şi îmi văd de chemarea mea spre Dumnezeu în continuare. 

Reporter: Ce-aţi învăţat din uciderea Irinei?

D.C.: Nu eu am ucis-o. Dumnezeu a luat la dreapta lui judecată. M-aţi judecat voi, oamenilor, mi-aţi dat ani de pedeapsă şi tot îmi spuneţi de crimă? Eu nu am pe mîinile mele picătură de sînge. Am încercat să stăpînesc diavolul, am încercat să salvez un suflet. M-aţi judecat o dată, gata, de ce vreţi să mă judecaţi şi a doua oară şi a treia oară şi la infinit? Asta nu e milă creştinească. Nu sînteţi nişte buni creştini.

Rep.: V-a întunecat minţile Dumnezeu?

D.C.: Niciodată! Niciodată! Dumneavoastră vreţi să-mi neg Dumnezeul? Nu-mi pot închipui viaţa în afara Lui. Cum puteţi să-mi cereţi mie o asemenea caznă? 

Rep.: Viaţa?

D.C.: Viaţa mea e în slujba lui. 

Rep.: Mănăstire n-o să mai aveţi.

D.C.: Dar nu în cărămizi se măsoară iubirea Celui de Sus. Nu în cîte cărămizi pui una peste alta spre a ajunge la El. Uite, pot avea colţul ăsta de lume, atît îmi trebuie ca să mă rog în genunchi pentru sufletul meu şi al vostru, al celor ce nu credeţi.

Rep.: Nu sînteţi cam simpluţ, dumneavoastră şi Dumnezeu?

D.C.: Păi, asta e totul. Altceva ce poate fi?

Rep.: Nu mai aveţi nimic-nimic.

D.C.: Îl am pe Dumnezeu, uitaţi asta.

Rep.: El v-a dat năpasta.

D.C.: El mi-a dat calea spre a fi sfînt. Cale grea. Aştept Judecata de Apoi, acolo eu voi fi judecat cu dreapta măsură. Judecata oamenilor? Un hatîr pe care l-a făcut oamenilor să creadă că-s puternici. Doar El mă va judeca. 

Rep.: Sînteţi într-o greşeală.

D.C.: Nu eu am luptat să mi se întîmple. Eu am stat locului sub soarele Domnului şi mi s-au întîmplat. Poate dumneata eşti într-o greşeală mai mare tot năduşind prin lumea mare spre a culege furtună.