Zilele trecute m-a lovit nostalgia pe trecerea de pietoni, gîndindu-mă că şi pe vremea cînd nu aveai de ales decît între nea Nicu şi nea Nicu beneficiai totuşi de singurătatea cabinei de vot, unde puteai să împătureşti liniştit o flegmă în celuloza buletinului imaculat şi eventual s-o treci pe Miţa Biciclista în locul mult-iubitei savante de renume mondial.
Accidentul s-a petrecut datorită unui marţafoi vigilent, care i-a ţinut pînă mai ieri ţucalul lui Emil Boc cu aerul că inspiră parfum de mosc şi care s-a proţăpit la urdinişul unde aleşii neamului se joacă de-a alba-neagra cu bilele noii democraţii, nu cumva vreunul din ei să defecteze şi, în văzul întregii ţări, i-a verificat nu doar pe colegii din PDL, ci şi pe independenţii lu’ peşte, ba chiar şi pe okoşii udemerişti dacă bagă fasolea albă în traista lui Mihai Răzvan Ungureanu.
Probabil că iarna deznădejdii noastre i-a determinat pe jurnaliştii plecaţi la dezgropatul românilor congelaţi să ignore scena neruşinată din Parlamentul României, unde turma bleagă a Puterii a acceptat ca acel individ, din a cărui fiinţă exală parcă un damf de brînză de burduf, să-i pipăie ca pe borfaşi şi să-i caute la ouă pe cei ce-şi vor scrijeli cu mare pompă, pe crucile de marmură, demnităţile lipsite de demnitate de care s-au bucurat în timpul vieţii.
S-a dus pe apa sîmbetei şi bruma de libertate formală pe care ofilita noastră clasă politică ar trebui să nu şi-o scuture ca pe o mătreaţă de pe rever, măcar de ochii lumii, în momentul fatal al alegerii unui nou prim-ministru.
Nici Curtea Constituţională nu s-a autosesizat, nici plăpînda societate civilă, fericită că-i cîntă Băsescu la ureche „iarăşi beau şi iar mă-mbăt, iar mă ling cîinii pe bot”, n-a mîrîit cîtuşi de puţin cînd miliţianul ratat Ioan Oltean a violat Constituţia cu îngăduinţa senatorilor şi deputaţilor care, cu nădragii în vine, au votat ce le-a comandat Jupînul.







Demnitate! Un cuvant care pare tabu pe la noi pirn tzara, inclusiv tpe la v, parlament, gazete.
Bravos dle Dinescu, ca v-ati amintit cum ii zice la ce nu prea mai probeaza niciun personaj public pe la noi! isi vor aminti barem ce n-au si ce trebuie sa simuuleze cu talent! Ca obraznicia si imbecilismul nu se simuleaza, vin din strafundu firii lor si e fara efort!
Discursurile alea sforaitoare, tari si ipocrite cu : suveranitatea, atentat la preseditne si la stat, amanetatul viitorului si vandutul tzarii, ilegalitatea celorlalti si Constitutia mea, cand vrea mushkiul stim noi cui 🙂 In niciunul nu cred ca se spune de la revolutia portocalie incoa nimic despre DEMNITATE :)! Bag de s’ama ca reforma a tzinut loc de tare multe cuvinte in romaneste, mai ca nici nu ne-am prins.
Branza de burduf e un produs onorabil, io cred ca era un subprodus de altundeva..