Deficheat

Domnul nostru Ilie Bolojan ne-a anunțat triumfător că am încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB, adică undeva la 146 miliarde lei pe minus. Căci, atenție mare, fix asta înseamnă deficitul, diferența dintre cât produci și cât cheltuieli. Comparativ cu anul 2024, încheiat cu un deficit de 8,67% din PIB, anul ăsta avem un punct procentual în minus. E o mare victorie, desigur, și toți epigonii monosprâncenei au pus fundă roșie acestui minunat anunț. Bașca, mai departe de procentul din PIB, ni s-au servit și câteva alte cifre, căci funda roșie aplicată victoriei trebuie ornată și ea. Punctul ăsta procentual a fost poleit și cu valoarea lui nominală, respectiv 6,7 miliarde lei. Ura! Statul român a câștigat sub Ilie Bolojan 6,7 miliarde, cam asta e logica răsucită pe care monosprâncenații ar vrea să o înghițim fără să mestecăm informația.

Duduie economia, se coc reformele și am intrat, carevasăzică, pe un făgaș de dezvoltare în care se simte deja miros de bunăstare. Dacă privim mai departe de meniul servit de la bufetul din Victoria, poate că ne aducem aminte despre faptul că măreața reformă promisă avea, la pachet taxele și impozitele care au cocoșat populația și cea mai bună parte a economiei reale, un plan de reducere a cheltuielilor statului. Or, s-au redus ele? S-au redus o pluă! Asta pentru că, și nu pot sublinia suficient de mult chestia asta, reducerea deficitului bugetar nu înseamnă nicidecum reducerea cheltuielilor. Și chiar nu trebuie să fi fost nici olimpic la matematică și nici contabil prin Bihor ca să înțelegi asta. Să facem, așadar, un calcul simplu și chiar simplist. În anul 2024 România a avut un PIB de aproximativ 1.750 miliarde lei. Atât am produs. Și am cheltuit cu 8,67% mai mult, adică aproximativ 150 de miliarde în plus. Adică un total de 1.900 de miliarde.

În anul 2025 România a avut un PIB de aproximativ 1.900 miliarde lei. Atât am produs. Și am cheltuit cu 7,65% mai mult, adică aproximativ 145 de miliarde în plus. Adică un total de 2.045 de miliarde lei. Sigur că în matematica economică 2.045 poate fi mai mic decât 1.900. Însă, mai departe de retorica deficitului bugetar, nimic nu indică faptul că statul ar fi scăzut nivelul cheltuielilor, așa cum a promis Bolojan. Da, avem un deficit mai mic, o diferență mai mică, atât procentual cât și nominal, între venituri și cheltuieli, comparativ cu anul precedent, însă asta NU înseamnă că au scăzut cheltuielile statului.

Poezia cu deficitul bugetar, care e cu atât mai bun cu cât e mai mic, ține de capacitatea de înțelegere a economiei la nivel de contabil de PFA. Orice economist cu pregătire medie îți poate spune că deficitul bugetar poate fi și bun. Și că însemnătatea lui ține mai degrabă de modul în care este format și nu de valoarea nominală. Iar aici trebuie înțeleasă clar diferența dintre investiție și cheltuială, căci un deficit mare poate fi un lucru pozitiv pentru economie dacă e bazat pe investiții, nu pe cheltuieli. Mai simplu spus, un deficit de 1 miliard de euro poate fi bun pentru economie dacă din miliardul ăla faci o autostradă și e fi un lucru rău dacă din el plătești prime și salarii directorilor speciali de companii ale statului.

Or, până astăzi, guvernul monosprâncenat nu ne-a servit decât niște procente și o poezie cu deficitul mai mic și mai bun. Fără să ne arate că statul a scăzut și cheltuielile ori că efortul bugetar al reformelor începe să fie preluat și de către stat, nu doar de cetățenii și economia reală în sarcina cărora au intrat toate creșterile de impozite și taxe.