Dacă cineva vă spune că pilonul principal de dezvoltare în Delta Dunării este agricultura și nu piscicultura, să nu vă mirați. Aceasta este astăzi strategia CJ Tulcea, care lansează în Deltă provocarea agriculturii bio. Totuși acum, că au plecat pelicanii și turiștii, am putea să vedem cum stăm cu tractoarele și combinele în Delta Dunării. Nu de alta, dar simbioza dintre basca tractoristului și gușa pelicanului a fost mirajul Deltei încă de pe vremea agricultorilor politruci ai lui Ceaușescu, plecați astăzi în Paradis, să-l redea agriculturii. În urma lor ne-au rămas digurile, care închid 39.000 ha de agricultură ce nu produce neapărat grâne, ci mai mult subvenții. Un vis frumos al poeților ecologiști din anii ’90, renaturarea și reintroducerea acestor 39.000 ha în circuitul zonelor umede deltaice s-au dovedit utopice. Profitorii locali au tras de timp, s-au mișcat cu încetinitorul, astfel încât, până prin 1995, doar o mică parte a fost renaturata. Apoi guvernarea CDR a concesionat suprafețele agricole în perioada 1996-2000, în 2005 fiind deja evident pentru toată lumea că revenirea bălții și a stufului pe locul suprafețelor îndiguite și suprasaturate de chimicale este practic imposibilă. În ultimii 30 de ani s-au băgat în câmpurile din Deltă zeci de mii de tone de îngrășăminte chimice, de pesticide care au devastat ecosistemele acvatice de aici. Furadanul a omorât mii de gâște, peștele din Deltă a înotat într-o supă acrită din plin cu substanțe de destufizare. Apoi legea a interzis folosirea acestor substanțe chimice, dar să nu credeți că nu sunt folosite și astăzi în numele unei agriculturi bio la mișto. În 2019, CJ Tulcea vrea agricultură cu substanțe bio, cu redevențe mai mari, și se bate pentru asta cu concesionarii ticăloși într-un film care a mai jucat însă pe marile ecrane și în 2009. Cu încasări mai mari, este drept.
Și atunci, ca și acum, s-au verificat contractele, s-au făcut analize, rapoarte și tot așa pentru a afla prețul corect al redevenței la hectar. În 2008, de pildă, CJ a încasat un milion de euro din concesiuni, cam atât a valorat jumătate de Deltă pusă pe uscat, adică 340.000 de lei la hectar. Puțin, dacă e să ne gândim că ADS percepea atunci o taxa de 3,3 milioane de lei la hectar în afara Deltei. Astăzi, scandalul dintre CJ și concesionari este târât prin tribunale și studiouri de televiziune care fac un ban din toată această circotecă, nu și CJ Tulcea, care ia praful de pe tobă din redevențe, pentru că în 2017, de exemplu, prăduirea agricolă a Deltei a produs 798.000 de euro din astfel de concesiuni. Dar în Deltă mai există și peste 30.000 ha de amenajări piscicole, tot în grădina CJ Tulcea, astăzi în marea lor majoritate puse pe uscat. Un singur lucru mai putea să-i oprească pe cei care doreau să preschimbe plaurul Deltei în brazdă, iar bibanul în porumb: faptul că în legea organică a RBDD nu era permisă schimbarea destinației terenurilor. În 2015, pe vremea Guvernului Ponta, modificarea acestei legi a reușit să legalizeze haiducia agricolă din fostele amenajări piscicole, permițând schimbarea destinației inițiale în situația în care concesionarul vine cu un studiu realizat de experți. Se demonstrează astfel că suprafața respectivă și-a pierdut valoarea piscicolă, ARBDD nu poate nega studiul științific (plătit de concesionar) și este emisă autorizația de activitate economică.
Poate că vă întrebați de ce, în Delta încă plină cu apă, este mai bănoasă agricultura. Ei bine, nu agricultura e mai bănoasă, ci subvenția din fonduri europene, care este de 100%, în comparație cu cea destinată activităților piscicole, care este doar de 50%. Iar pentru agricultură bio sunt chiar bani mai frumoși. Dacă în toți acești ani ARBDD a fost o frână de mână trasă pentru tractoarele agriculturii palustre, iată că noua strategie a CJ Tulcea – care așază pilonul central de dezvoltare a Deltei în brazda exploatărilor agricole – a schimbat paradigma și la Rezervație. Din iunie 2019 și până în prezent nu mai puțin de 5.000 ha de amenajări piscicole au devenit în devălmășie exploatări agricole pentru a se adăuga celor peste 39.000 deja existente. În rest, puteți să stați liniștiți, Delta este un paradis natural și patria borșului de pește, așa cum o știți din pliantele turistice.
